duminică, 23 noiembrie 2008

Versul original 9.7



Versul care dezleagă enigma căscată între ciocul stîrcului şi precipitarea stelelor este:


Ciocul stîrcului

zdruncinînd universul –

ploaie de stele


Eduard Ţară (Primele viziuni II)


Nimic de mancare doar (Puiu)
Nu-i nimeni pe balta doar (Puiu)
Nu-i astampara setea (Puiu)
Pe balta uscata doar (Puiu)
Sub stele de ploaie o (Puiu)
Cati stropi va prinde dintr-o (Puiu)
ciupind plasa: (
anisoara)
peştele se zbate (ion untaru)
cufundat în ape (ion untaru)
rasuna in lac (
Monica Trif)


O imagine vizuală percutantă şi cu incalculabile repercusiuni. Prestaţia, pe cît de vitală, tot pe atît de modest-nutritivă, a stîrcului produce, neaşteptat, zdruncinarea întregului cer oglindit în baltă. Un privitor în stare de reverie poate resimţi lesne stîrcul în postura de pasăre mitologică care beşteleşte şi pedepseşte firmamentul pentru impasibilitatea lui. Mai mult încă, impresia cutremurării apei poate fi asimilată drept aceea a prăbuşirii catapetesmei siderale într-o precipitată ploaie de stele.


Puiu, inspirat, s-a dezlănţuit într-o ploaie de comentarii. Cîteva nu leagă prea bine, Nimic de mancare doar (Puiu), ca şi Nu-i astampara setea (Puiu) ar fi mers cu ploaia (articulat), Nu-i nimeni pe balta doar (Puiu) cerea o virgullă după nimeni. Pe balta uscata doar (Puiu) şi Sub stele de ploaie o (Puiu) sugerează o secetă dăunătoare păsărilor de baltă. Dar, în final, Puiu găseşte soluţia în abilitatea şi recalificarea stîrcului ca pescar ceresc: Cati stropi va prinde dintr-o (Puiu).


Celelalte completări nu leagă ioc cu stelele, şi nici cu ploaia: peştele se zbate (ion untaru), cufundat în ape (ion untaru), ciupind plasa: (anisoara), rasuna in lac (Monica Trif).



Un comentariu:

anisoara spunea...

"ciupind plasa"-adica ciupind catapeteasma cerului