pînă una alta

Ideea acestui site mi-a venit de la tinywords care şi- reluat de curînd activitatea.

Aveţi mai jos cîteva din ultimele postări de acolo pe care puteţi încerca să le traduceţi. Şi, de ce nu, să spuneţi şi ceva despre.

no more bread--
I'm a shovel in the hand
of winter

--Dana-Maria Onica

early light
my dream drifts out
the open window

--Jeffrey Winke

Evening prayer - a flickering candle, rainfall.

--Jon Summers

with a crooked branch
I knock the last leaf
off the tree
winter nightfall

--Barry Goodmann

dew frost ~
the horse shivers off
crystal light

--Narayanan Raghunathan

quiet morning
the continuous beeping
of an auto alarm

--Mike Farley

in the air
rain in the rain
air

--David Stark

Versul original 48.7 se-nchină trei sălcii

Tot poemul sună aşa:

Pe malul apei

se-nchină trei sălcii –

apune soarele!

Radu Patrichi - (Bătrînul încearcă)

(Mariko-san) în culcuşul de trestii
(Mariko-san) în cuibul de gâşte

(Anonim) tantari la promenada

(Manuela D) joaca umbrelor în vânt -
(Manuela D) doar poteca prin iarbă -
(Manuela D) broscuţele în salturi -

(Mariko-san) lebăda printre trestii -

(Karla) doua umbre lipite-
(Karla) vin greierii la concert-

(Ioana Dinescu) o salcie vede rosu -
(Ioana Dinescu) efemeridele se sting -

Seară pe malul apei. Timpul şi locul deja precizate. Ce lucru deosebit se poate întîmpla?

Localizări suplimentare: (Mariko-san) în culcuşul de trestii, (Mariko-san) în cuibul de gâşte – îmbiind soarele la culcare.

Adăugînd detalii ale singurătăţii: (Manuela D) joaca umbrelor în vânt -, (Manuela D) doar poteca prin iarbă -, (Mariko-san) lebăda printre trestii –, (Ioana Dinescu) o salcie vede rosu – (? avertisment, sancţiune, furie, semafor, frunze de toamnă...).

Alte detalii, picante: (Anonim) tantari la promenada, cu animatoare: (Manuela D) broscuţele în salturi -, cu pregătiri: (Karla) vin greierii la concert-, cu ison apus-stingere: (Ioana Dinescu) efemeridele se sting –.

Cea mai bună pentru sugestia contemplativului augmentat prin erotic: (Karla) doua umbre lipite-.

Originalul găseşte elementul care să sugereze sentimentul de smerenie în chiar tabloul evocat. E gestul ritual pe care sălciile îl fac zilnic la vecernie.

Haiku 49.6

Firul de iarbă
.........................
Zi de toamnă.

Versul original 48.6 că privesc luna

Ultimul vers este:

Pe verandă –

de nu vor observa

că privesc luna

Radu Patrichi - (Bătrînul încearcă)

(Anonim) se vor plimba soarecii
(Anonim) se vor usca florile
(Anonim) voi trage chiulul
(Anonim) voi respira usurat
(Anonim) ma voi simti bine

(Monica Trif) vecinii, luna

(Mariko-san) beteala de paing!

(Manuela D) discut cu luna
(Manuela D) te-aştept cu luna

(Karla) lipsa muscatei

Cel care se află pe verandă, care poate s-a retras acolo din casă, dintre cei care participă la o petrecere zgomotoasă, se simte cu musca pe căciulă. Privitul lunii este o preocupare aproape de ţîcneală, mai ales dacă o preferi distracţiei unanime. Se poate să fie cu adevărat marcat de această deosebire periculos de aflat de ceilalţi, poate că preferă însă doar o ironie retorică prin care să ne prezinte o opţiune care are demnitatea ei chiar dacă este nerecunoscută şi zeflemisită de cei mai mulţi. Este de observat intenţia complexă şi mucalită a autorului mărturisită cu o desăvîrşită simplitate.

Mărturisind făţiş fapta, fără adaosul care să indice cît de suspectă pare ea altora: (Anonim) voi trage chiulul, (Anonim) voi respira usurat, (Anonim) ma voi simti bine, (Manuela D) discut cu luna, (Manuela D) te-aştept cu luna.

Avertismente prozaice (care nu spun totuşi motivul, ce să observe): (Anonim) se vor plimba soarecii, (Anonim) se vor usca florile, (Karla) lipsa muscatei (e vorba de vreo boroboaţă, poate), (Mariko-san) beteala de paing! (poate în ideea de a rămîne ca să fie contemplată şi mîine).

(Monica Trif) vecinii, luna – nu prea pricep de ce vecinii ar fi popriţi, poate e o întîlnirea privată. Sau de taină?

Haiku 49.5

................
mi-amintesc de haina
dezbrăcată ieri

Versul original 48.5 pisica îşi spală

Versul din mijloc este:

Cîinele mai latră –

pisica îşi spală

lăbuţele...

Radu Patrichi - (Bătrînul încearcă)

(Anonim) starnind praful in drum

(Radu Ignatescu) din arici au mai ramas

(Manuela D) groap-a făcut în drum cu

(Karla) matul se apara cu

(Ioana Dinescu) dar pisoiu-si linge deja

Refăcînd scena, pisica s-a refugiat deja undeva unde e în siguranţă şi îşi face liniştită toaleta. Cîinele, în schimb, rămas de obicei sub pisică, se asmute în continuare. Dacă n-a prins-o, acum ar vrea măcar s-o alunge din teritoriul său. Dar pisica e imperturbabilă, ştie că nu poate fi ajunsă. Scena poate fi uşor pricepută ca o fabulă. Cîinele latră pentru că n-are cum să muşte.

Neverosimile: (Anonim) starnind praful in drum, (Manuela D) groap-a făcut în drum cu – cam multe pe capul bietului cîine, şi latră, şi scurmă... urmăreşte vreo cîrtiţă? (Radu Ignatescu) din arici au mai ramas, – la ce ar mai lătra?

(Karla) matul se apara cu – scena agresiunii e completată cu gesturile mâţului. Dar nu se justifică mai care spune: şi după.

Doar (Ioana Dinescu) a găsit ceva care justifică, la fel ca originalul, acel mai. Lătratul continuă şi după ce pisoiul a scăpat: dar pisoiu-si linge deja.

Haiku 49.4

Un greier
.................
universul s-a oprit!

Versul original 48.4 Privind iasomia

Primul vers este:

Privind iasomia

a trecut deja

de portiţă

Radu Patrichi - (Bătrînul încearcă)

(Anonim) umbra balariilor
(Monica Trif) luna plina -
(Sorin) toamna aproape –

(Radu Ignatescu) zapada troian

(Manuela D.) volbura-n floare

(Mariko-san) Un ultim sărut - soarele

(Karla) in ceas de dor - umbra

Haiku-ul este doar o schiţă. De multe ori doar un decupaj abil care ne focalizează privirea şi imaginaţia, şi odată cu ele emoţia, asupra unui mic detaliu extrem de semnificativ. O observaţie simplă, dar păstrîndu-şi ambiguitatea, a trecut deja de portiţă, trebuie interpretată şi completată: cine, ce a trecut de portiţă?

(Anonim) umbra balariilor – că bălăriile au crescut mai mult decît gardul/portiţa ar fi un lucru limpede şi ar arăta neglijenţa, părăsirea, paragina poate, dar ce vrea să spună umbra lor nu-mi dau seama.

(Monica Trif) luna plina -, (Radu Ignatescu) zapada troian, (Manuela D.) volbura-n floare sînt doar notaţii spaţiale ale unor deplasări, creşteri, depăşiri, fără impact emoţional major.

(Sorin) toamna aproape – nu lămureşte cine/ce a trecut de portiţă ca să putem stabili o legătură cu apropierea toamnei.

Nici (Mariko-san) Un ultim sărut – soarele nu surprinde ceva care să aducă noutate în banalele (şi poate îndelungatele) sărutări de la portiţă.

Într-un fel, originalul este şi mai banal, dar are o semnificaţie emoţională evident mai profundă. Trecătorul nostru şi-a uitat ţinta abătut din cale de iasomia înflorită. Un fleac... dar cu impact. Tehnic, e de observat cum dimensiunea spaţială devine o măsură a emoţiei, un indiciu al ei. Dar importantă aici e atitudinea observatorului, faptul că a focalizat pe tîlcul unei întîmplări ce putea trece nebăgată în seamă.

Haiku 49.3

...............
dar în castan
ceartă de vrăbii!

Versul original 48.3 Filele de calendar

Poemul în întregime este:

Serile de mai!

Filele de calendar

cin’ să le rupă?

Radu Patrichi - (Bătrînul încearcă)

(Karla) farmece pentru suflet-
(Monica Trif) lobode mari la poarta

(Ioana Dinescu) tacerile dintre noi
(Ioana Dinescu) chitantele de parcare

(Radu Ignatescu) pazim in doi ciresul

(Mariko-san) Liliac irupt în flori

Cin’ să le rupă este o întrebare retorică, ea nu aşteaptă un răspuns, ci e un mod mai expresiv de a face o afirmaţie: serile de mai, prelungite întru delectarea sufletului, ne fac să uităm de curgerea timpului şi de prozaica preocupare de a mai rupe filele din calendar. Timpul este prea bogat ca să mai poată fi măsurat în zile. Sărbătoarea este răznită din calendar.

(Karla) farmece pentru suflet – divulgă tîlcul, destinzînd astfel resortul poemului, încordat doar atîta vreme cît autorul îl evocase prin ricoşeu.

Starea de reverie, de plăcută uitare de sine şi, consecutiv, de angajamentele cotidiene este surprinsă şi în: (Monica Trif) lobode mari la poarta, (Ioana Dinescu) chitantele de parcare (înţeleg că angajatul îşi uită atribuţiile şi parcarea devine gratuită !).

(Radu Ignatescu) pazim in doi ciresul – autorului i-a scăpat ori acordul în sintagmă, ori precizarea lucrurilor despre care se spune cin’ să le rupă.

(Mariko-san) Liliac irupt în flori nu se susţine, există destui care vor să aibă în casă flori de liliac.

Cea mai reuşită completare: (Ioana Dinescu) tacerile dintre noi - şi pentru că păstrează retorismul întrebării, şi pentru că face din acele tăceri un pandant al serilor blînde de mai, sporind astfel savoarea cu un detaliu binevenit.