Primul vers este:
Nopţi fără greieri –
ceva i se întîmplă
universului
Şerban Codrin (http://tinyurl.com/6nqtfa)
Mai cade o stea (Puiu)
Infloresc merii (Puiu)
Astept sa ninga (Puiu)
soare întunecat- (anisoara)
Ploaie de stele- (Henriette Berge)
nici drumul nu se mai vede- (anisoara)
razboi de stele- (Monica Trif)
Râu fără apă- (Doina B)
Căldură la poli- (Doina B)
Beznă-n plină zi (Doina B)
Îl cunosc (ion untaru)
fulger din senin (Doru Emanuel)
Poemul propus este unul din cele mai cunoscute ale lui Şerban Codrin. Şi dintre cele mai delicate prin semnalul profund pe care îl alege pentru a ne comunica deteriorarea lumii în care trăim. Versul doi şi trei ne sună foarte familiar, ele sînt vorbele simple cu care, constatînd un simptom pur şi simplu alarmant, ne exprimăm de obicei îngrijorarea cu privire la un anume lucru, fără să putem pune însă şi un diagnostic. Îngrijorarea este una lirică, greierii n-au dispărut ca specie şi nici ca manifestare în nopţile de vară, dar în marile aglomerări glasul lor se pierde în vacarmul urban, a dispărut dispoziţia necesară pentru ca oamenii să-i repereze şi să-i asculte ca pe o taină a universului.
În afară de Ion Untaru care declară despre univers, fără să ne convingă: Îl cunosc (ion untaru), vorbirea figurată a scăpat celor mai mulţi dintre comentatori. Notaţiile: Mai cade o stea (Puiu), Astept sa ninga (Puiu), soare întunecat- (anisoara), nici drumul nu se mai vede- (anisoara), razboi de stele- (Monica Trif), Râu fără apă- (Doina B), Căldură la poli- (Doina B), Beznă-n plină zi (Doina B), fulger din senin (Doru Emanuel), amintesc evenimente astronomice fireşti în economia cosmică sau avertizări ecologice fără fior liric.
Doar două comentarii prind figurativul: Infloresc merii (Puiu) şi Ploaie de stele- (Henriette Berge). Ambele vorbesc de întîmplări cu substrat miraculos care produc înfiorare în sufletul cititorului şi-l fac părtaş la soarta universului.
4 comentarii:
Din cuza faptului că am început să ne exprimăm eliptic, deformare profesională (!), se mai întâmplă şi câte un incident hazliu: cuvintele mele: "îl cunosc", se referau la poemul propus, nu constituiau propunerea la poemul lipsă.
Tout est bien, quand finit bien!
Şi încă una: la comentariul de adineaori, eu am uitat să mă semnez.
Am căutat dar n-am găsit nimic pentru readucerea şi corectarea textului şi ca să n-o dau anonimă ca la nea Iancu, am revenit.
ion untaru
Ma bucur ca au ramas sa se lupte cu " haiku "-urile doar ci care se pricep.Eu am renuntat , eram prea...previzibila in adaugirea versului...Nu am talent, monşer!
Nimănui nu-i strică un exerciţiu de laconism mucalit şi elocvent totodată. Faptul că ne citeşti încă este o promisiune că ai putea reveni oricînd. Dealtfel, cred că în curînd voi face şi pe cirip.ro un grup deschis, la sugestia lui Carmen.
Trimiteți un comentariu