joi, 9 octombrie 2008

Versul original 3.3 Sfîrşitul iernii



Poemul începe aşa:


Sfîrşitul iernii –

în sacul cu fasole

prima gărgăriţă


Maria Tirenescu (Concursul Ad Visum 2006 Premiul I)


primavara iar- (Henriette Berge)

Iarna in cicluri- (Doina)
Şi-un şoarec in pod- (
Doina)
Grija naturii- (
Doina)
perpetuare- (
Doina)
gata cu iarna - (sorin toma boc)
adio iarna - (sorin toma boc)

a cazut bruma- (Monica Trif)

zi de martie - (Puiu)
ce voi manca azi - (Puiu)

câmp îngheţat- (anisoara)

Rosie ca focul- (Oana Bold)

picură streaşina (ion untaru)


O notaţie dintr-un unghi de vedere mai puţin uzitat. Sîntem obişnuiţi cu vestitori ai primăverii deja consacraţi în clişee spectaculoase: ghioceii, cocorii, miei, mugurii... Maria aduce punctul de vedere al gospodinei care se mişcă în orizontul dintre aragaz şi cămară, cum se vede, nici el lipsit de revelaţii. Cu nasul în aburul şi miresmele culinare, femeia comunică şi ea cu ritmurile naturii acolo unde nu te-ai aştepta. Nu ştim dacă va deşerta sacul în care a apărut intrusa, dar surprindem bucuria schimbării anotimpului.


Se pare că, pornind de la “poanta” dezvăluită, primul vers a fost uşor deductibil, Henriette - primavara iar-, Sorin - gata cu iarna – sau adio iarna -, Puiu - zi de martie -, Ion Untaru - picură streaşina au găsit continuări la fel de bune şi de valabile. Au adus faptului mărunt un orizont mai larg, acela al înnoirii vremii. Îl prefer pe al lui Untaru care este doar aluziv.


Nici Monica - a cazut bruma- şi Anişoara – câmp îngheţat – nu ratează, ele notează o opoziţie, din care, curios şi neaşteptat, domesticul o ia înainte cu revelaţia şi veste cea bună.


Doina cade în biologism şi teoretizare cu perpetuare-, Iarna in cicluri- sau Grija naturii-, Puiu în grija mai meschină a zilei curente - ce voi manca azi -, iar Oana nu depăşeşte imaginea gărgăriţei căreia îi notează şi culoarea - Rosie ca focul-.


Şi-ul Doinei - Şi-un şoarec in pod - este greşit: nu poate însemna pe deasupra, în plus pentru că nu are nimic înainte la care să se adauge, nu poate nici lega pur şi simplu de ceva anterior.



5 comentarii:

Unknown spunea...

Şi-ul Doinei - Şi-un şoarec in pod - este greşit: nu poate însemna pe deasupra, în plus pentru că nu are nimic înaiŞnte la care să se adauge, nu poate nici lega pur şi simplu de ceva anterior.
Gărgăriţa fasolei nu este doaro " gâză" de amuzament ci este unul dintre cei mai periculoşi dăunători ai fasolei si mazărei,ea se află in bob in momentul depozitării iar la conditiile propice ,roade in bob,deci pe dinăuntru in spre afară iar aceste boabe nu mai pot fi folosite In ele se află larva care se transformă in adult si iese din bobul ,deja ros pe jumătate
Acest soarec in pod este in plus alt dăunător ,nu prea-i place lui fasolea dar roade sacul si mai se răspândeste primul dăunător prin tot podulcare ,altă dandana,trebuie dezinfectat
Deci D-na Maria nu are o bucurie prea mare in bucătărie,nu mai are izul ciolanului şi ciorbei de fasole ci MAREA DEZILUZIE
Bucuria poate fi,că deşi ia pierdut nişte boabe,cu adevărat se sfârşeşte iarna şi ...un alt început
Cam asta e cu... entomologia
Doina B

Unknown spunea...

arunc iahnia -
in sacul cu fasole
prima gargarita

Puiu
Citind in urmă comentariile am găsit si sus amintitul....
Ştia Puiu ce ştia de s-a hotărât să...arunce iahnia
El a observat "carnea" după terminarea mâncării

reuşit senryu !!
al meu mai puţin mă menţin la propria-mi limită.
erata:deşi A pierdut nu ia...

Corneliu Traian Atanasiu spunea...

Doina, eu mă refeream la faptul simplu că Şi-un şoarec... nu merge ca primul vers. Dacă completai:

prima gărgăriţă
în sacul cu fasole -
...............

era ok. Viceversa, nu.

Şi-ul tău e ca nu şoarec în sacul cu haiku. Poemul lui Puiu, excelent, nu l-am mai văzut şi nici pe al Flaviei. N-am mai revenit la sursă după ce le copiasem pe celelalte. Scuze.

Unknown spunea...

ca prim vers ,intradevăr,merge mai bine fară celebrul"Şi"
numai
Un şoarec in pod -intăreşte pericolul,dezastrul din acel pod
şi nimeni nu-i inţelege rostul lui acolo ,...
fără cele explicate de un amărât de agronom, care se mai" cultivă" şi după pensionare!!
Mulţumesc mult şi iertare

Maria Tirenescu spunea...

De fapt, ideea mi-a venit când mi-am amintit o scenă pe care am văzut-o la Constanţa. Eram la naşii noştri. Am intrat în cămară cu gândul să depozitez ceva. Am văzut numeroase gângănii mici, negre. Am încercat să le strivesc. Erau tari.

I-am spus naşei ce am văzut şi ea mi-a spus că sunt gărgăriţe. Nu intrase de mult în cămară. Avea acolo o pungă cu fasole.

După o vreme, am citit ceea ce spunea Doina cu privire la gărgăriţă. Deci, buburuza şi gărgăriţa nu pot fi confundate, chiar dacă există un cântec care începe aşa: „gărgăriţă, riţă…”


Maria