miercuri, 1 iulie 2009

Versul original 33.3 piersic în floare



Iată şi primul vers:


piersic în floare –

vechea poartă a casei

scîrţîie mai des


Henriette Berge (Antologia ROMANIAN KUKAI)


(aserb) câine rătăcit -

(Mariko) Vacanţă în toi -

(doina b) bântuind vântul-
(doina b) de izbelişte....
(doina b) mărul in pârgă....
(doina b) casa nimănui....

(Sorin Toma BOC) fiica plecată -

(Mariko san) Cireşe coapte-

(Anonim) Bunic adormit

(Ioana Dinescu) enervăm vecinii -
(Ioana Dinescu) gardul reparat -
(Ioana Dinescu) se-ntorc căp
șunarii -
(Ioana Dinescu) prima iubire -
(Glumetu) Vantul, protap in gard -
(Glumetu) sontorog batran
(Glumetu) suflet hodorog

Ideea e că oricum poarta scîrţîie, poate pentru că e veche, dar de la o vreme scîrţîitul s-a îndesit. Primul vers a fost completat în tentativa de a lămuri lucrurile. Ar fi motive meteo: (doina b) bântuind vântul -, (Glumetu) Vantul, protap in gard -, neglijenţe sau abandonuri: (doina b) de izbelişte..., (doina b) casa nimănui..., (Sorin Toma BOC) fiica plecată -, sau din contra, reveniri sezoniere: (Mariko) Vacanţă în toi -, (Ioana Dinescu) se-ntorc căpșunarii – şi, în fine, locatarii şubrezi: (Anonim) Bunic adormit, (Glumetu) sontorog batran, (Glumetu) suflet hodorog, care ori nu se-ngrijesc de poartă, ori o contaminează cu hodorogeala lor (deşi asta nu explică deloc îndesirea scîrţîitului: adormiţii şi şontorogii au o motricitate destul de scăzută).


Alte presupuneri sînt şi ele hazardate: (Ioana Dinescu) gardul reparat – ar însemna că de-acum se circulă doar pe poartă; (aserb) câine rătăcit – ar fi doar unul de pripas şi oricum cu nărav de vagabond; (Ioana Dinescu) prima iubire – că împricinatul(a) n-ar mai avea stare şi s-ar repezi mereu dincolod de poartă; dar cea mai ingenioasă este aceea care pune totul pe seama unei porniri răutăcioase: (Ioana Dinescu) enervăm vecinii -.


Două completări, oarecum mai generoase, dau vina pe primăvară: (doina b) mărul in pârgă... şi (Mariko san) Cireşe(le) coapte – ispitesc copii din vecini.


Este şi părerea autorului. Dar piersic în floare – găseşte o atracţie mai puţin saţioasă, vizitele s-au îndesit pentru că musafirii vor să se bucure privind florile şi ascultînd albinele. Dar poate că şi gazdele, însufleţite de unanimul avînt primăvăratic, împing mai des poarta răspunzînd celor ce i-au vizitat. Scîrţîitul e semn bun: primăvara a trezit lumea la viaţă şi la hoinăreală.





Niciun comentariu: