sâmbătă, 4 iulie 2009

Versul original 33.7 creanga de liliac



Versul lipsă este:


casă-n ruină –

creanga de liliac

sprijină zidul


Florică Dan (Antologia ROMANIAN KUKAI)


(doina b) ramurile iederei,iedera căţărată
(doina b) tulpinile pomilor,
(doina b) perechi de indrăgostiţi,
(doina b) gunoiul vecinului..
ruxandra magdalena manea
brațe lungi de volbură
(
elena) proptele pline de muschi
(
elena) batranul nuc

(Anonim) umbra opunandu-se

(Ioana Dinescu) umbra clopotnitei
(Ioana Dinescu) o soparla subtire
(Ioana Dinescu) o banca de lemn putred

(Mariko san) măceşile în floare

(kARLA) o creanga de rasura
(kARLA) panze de paianjen


Construcţia poemului demarează prin etalarea unei juxtapuneri contrastante: alături de năruirea unei construcţii înfloreşte liliacul. Cele două imagini sînt simple şi distincte şi numai îndrăzneala viziunii autorului le poate lega atît de ingenios şi paradoxal. Înţelegem că, în spiritul său, impetuozitatea primăverii este resimţită ca o şansă pe care fragilitatea unei crengi înflorite o acordă masivităţii povîrnite. E un sprijin generos pînă la halucinaţie. Dar singurul posibil.


De remarcat echilibrul poemului, fiecare vers aducînd informaţie nouă şi pertinentă, şi gradarea efectului care se produce doar odată cu ultimul cuvînt. Abia atunci înţelegem paradoxala recuperare a ruinei.


Pe o linie mai realistă, cîteva completări au găsit zidului un reazem mai consistent: (doina b) tulpinile pomilor, (doina b) perechi de indrăgostiţi (prinzînd inteligent sensul figurat), (doina b) gunoiul vecinului... (ironie demnă de un senryu bun), (elena) proptele pline de muschi, (elena) batranul nuc (cu apel la o fiinţă tutelară sigur mai veche decît casa), (Ioana Dinescu) o banca de lemn putred (mai curînd sprijinul reciproc a două nevoi!).


Pe linia firavei generozităţi vegetale completările au mai găsit: (doina b) ramurile iederei, iedera căţărată, (ruxandra magdalena manea) brațe lungi de volbură, (Mariko san) măceşile în floare, (kARLA) o creanga de rasura. Dar s-a apelat şi la regnul animal: (Ioana Dinescu) o soparla subtire, (kARLA) panze de paianjen şi, de ce nu, la cel mai inconsistent şi închipuit sprijin: (Anonim) umbra opunandu-se, (Ioana Dinescu) umbra clopotnitei.





Niciun comentariu: