joi, 16 aprilie 2009

Versul original 22.4 Văzut din iarbă



Primul vers este:


Văzut din iarbă –

Păianjenul îşi prinde

Plasa de lună


Cornelia Inovan Cociş (Stîlpi de felinar)


(Mihnea Simandan) Colţul odăii

(Karla) culcat in flori, vad cum

(Anonim) Tacerea urzind
(doina b) Privind prin perdea-
(doina b) culcata-n iarba...
(doina b) pod fara tigla....
(
Doru Emanuel) casă-n ruină


Poemul nu are ambiţii prea mari, Primul vers indică doar o perspectivă pe care oricine a încercat-o sau o poate încerca pentru a vedea chiar aşa. Poate un alt vers ar fi intrat în rezonanţă mai bine cu ceea ce sugerează celelalte două: solidaritatea cosmică dintre cele de jos şi cele de sus, dintre cele mărunte şi cele impunătoare.


Majoritatea completărilor n-au găsit un vers mai bun. Cîteva au situat doar locul păianjenului: (Mihnea Simandan) Colţul odăii, (doina b) pod fara tigla... sau au reperat locul observatorului: (Karla) culcat in flori, vad cum (inutil văd cum), (doina b) Privind prin perdea-, (doina b) culcata-n iarba...


Una din completări a găsit un rost şi o finalitate operei paingului integrîndu-l unei perspective cosmice: (Anonim) Tacerea urzind, deşi era mai firesc: urzind tăcerea.
O alta a simţit în aceeaşi încercare tentativa lui de a evada din lumea de jos supusă decrepitudinii: (Doru Emanuel) casă-n ruină.



Niciun comentariu: