Ultimul vers este:
Un fir de nisip
în puşculiţa goală –
vara s-a sfîrşit
Clelia Ifrim (Stîlpi de felinar)
(Mihnea Simandan) pescarusi pe cer
(aserb) criza apasă
(Carmen SIC) plaja fara talpi/pasi
(Carmen SIC) nimeni in mare
(Carmen SIC) toamna pe plaja
(Carmen SIC) sfarsit de vara
(Mariko san) echinox de toamnă
(doina b) sfarsitul verii.
(doina b) semnele toamnei...
(doina b) agoniseala....
Se spune că haiku-ul refuză figurile de stil, în special comparaţia. Asta înseamnă însă doar că într-un haiku autentic nu vei găsi semnele formale ale figurilor de stil. Este vorba mai degrabă de o anume discreţie şi eleganţă, textul nu îţi impune făţiş să faci o comparaţie, dar ţi-o sugerează complicitar. Îţi spune că n-fi decît un ageamiu dacă ai rămîne la un nivel al platitudinii celui ce s-a întors din vacanţa estivală cu suvenirul kitsch al unei puşculiţe goale, dacă n-ai simţi că puşculiţa şi nisipul evocă o clepsidră, iar sfîrşitul verii un anotimp al vieţii plin de rost şi de vitalitate.
Pe scurt, poemul vorbeşte despre felul în care ne simţim goliţi de noi înşine după un episod deosebit de intens al vieţii, despre puţinul cu care ni se pare că ne-am ales după ce el s-a consumat. Dar asta îndreptîndu-ne privirea spre lucruri care par să nu ne implice, deşi ele sînt doar simboluri pline de tîlc.
Oarecare nostalgie simţim şi în (Mihnea Simandan) pescarusi pe cer, (Carmen SIC) plaja fara talpi/pasi, (Carmen SIC) nimeni in mare, (Carmen SIC) toamna pe plaja, (Karla) sfarsind vacanta, (doina b) agoniseala..., dar nu ca în (Carmen SIC) sfarsit de vara, (Mariko san) echinox de toamnă, (doina b) sfarsitul verii, (doina b) semnele toamnei...
Prea teoretic (aserb) criza apasă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu