marți, 14 aprilie 2009

Versul original 22.2



Poemul întreg este:


Sfîrşit de sezon –

Un nasture luceşte

Pe plajă între scoici


Gabriela Genţiana Grozea (Stîlpi de felinar)


(Mihnea Simandan) ultimele raze

(Mariko san) mărgele pierdute
(Karla) ciob de oglinda licare

Sfîrşitul de sezon este marcat de retragerea mareei umane din staţiunile marine. Marea şi plaja îşi reintră în ritmurile lor fireşti şi străvechi. A dispărut animaţia umană, umbrelele şi şezlongurile au fost stivuite pentru următorul sezon, plaja nu mai e nivelată şi greblată, doar pescăruşii o mai populează în grupuri mari şi valurile răstoarnă de mii şi mii de ori scoicile înainte de a le preschimba în nisip. Rătăcitorul amator de singurătate îşi poate purta paşii în compania valurilor, vînturilor... un nasture, pe plajă, între scoici, pare neverosimil ca un ciudat vestigiu... al căror vremi şi lumi?


(Mariko san) mărgele pierdute, (Karla) ciob de oglinda licare au surprins contrastul necesar ca sezonul trecut să-şi lase urmele minimale în peisajul suveran. Nu şi (Mihnea Simandan), ultimele raze par să repete, e adevărat în tonalitate nostalgică, ce spune sfîrşitul de sezon.



Niciun comentariu: