Primul vers al poemului este:
Anticariat –
printre cărţi în vitrină
flori de liliac
Dumitru Radu - (RK martie 2008)
(manuela D.) albine la geam -
(mvs) gandurile mele
(Mariko san) La librărie -
(Mariko san) design de sezon-
(Karla) expozitie-
(Doina) amintiri ofilite
(Doina) anticariat...
(Doina) vibrând violet...
Simplitatea formulării, felul în care ea reuşeşte să estompeze vorbele pentru a ne focaliza privirea pe cele două imagini arată stăpînirea unei tehnici impecabile. Autorul este şi el doar un anonim trecător, privitor întîmplător al acelei vitrine. Imaginile în sine ne stîrnesc capacitatea de a medita, odată cu el, asupra a ceea ce vedem şi de a resimţi diferenţele dintre materia inertă, prăfuită a cărţilor şi culoarea vie, parfumată a florilor de liliac. Împătimitul cărţilor, ca şi vînzătorul, este pe moment descumpănit, sedus de năvalnicul avînt primăvăratic surdinizat în buchetul de flori delicate, dar pline de o insinuantă seducţie. (Comenatariul concursului din martie 2008)
(Doina) anticariat..., (Mariko san) La librărie -, (Karla) expozitie - merg pe aceeaşi idee a contrastului dintre flori şi exponate.
(manuela D.) albine la geam – adaugă contrastului o vibraţie în plus. (Mariko san) design de sezon – (cu nota de umor a observatorului detaşat) doar comentează, defineşte situaţia. (mvs) gandurile mele, ca şi (Doina) amintiri ofilite introduc indiscret persoana umană acolo unde imaginile trebuie să mărturisească singure.
(Doina) vibrând violet..., cochetînd cu amurgurile bacoviene, dă totuşi o notă de optimism imaginii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu