joi, 1 octombrie 2009

Versul original 40.4 altă pisică



Iată şi ultimul vers:


sub clar de lună

aceeaşi melodie –

altă pisică


Henriette Berge (Antologia ROMANIAN KUKAI)


(Sorin) alti indragostiti

(Mariko san) noi tot aceeaşi
(Mariko san) doar noi ne-am schimbat
(Mariko san) altă cucuvea

(Ioana Dinescu) doar greierii-s altii

(Doina) altă haită
(
Doina) vechiul patefon...
(
Doina) toaca; la denii....
(
Doina) pe acoperiş...
(
anisoara) alt instrumentist.

(Monica Trif) o broasca mai putin

(Karla) de cand e lumea


Tema este veche şi universală, o găsiţi şi în poemul lui Blaga, Giordano Bruno cîntă balada permanenţei şi-a schimbării, din care citez doar o strofă:


E acelaşi, nu-s aceleaşi.

E acelaşi unic soare
albul inului sorbind.
Să întindă pînza-n iarbă
fete - alte sînt la rînd.


Poemul care ne interesează aici, cu apropoul său erotic bine plasat în ultimul vers, este un senryu. Clarul de lună, care ne pregătea pentru cine ştie ce graţioasă idilă, este doar cadrul consacrat pentru pisica în rut, iar melodia doar miorlăială seducătoare (şi iritantă pentru cel ce-ar vrea să doarmă). Tema repetiţiei trimite totul în statistică – nimic nu-i nou... (nici măcar) sub lună! Altă pisică poate fi însă şi o aluzie mai puţin onorantă pentru specia noastră.


Nu au mizat pe contrast, pierzînd tensiunea şi hazul: (Doina) vechiul patefon..., (Doina) toaca; la denii..., (Doina) pe acoperiş..., (Karla) de cand e lumea, (Monica Trif) o broasca mai putin, (Mariko san) noi tot aceeaşi.


Au simţit că repetiţia, ca să nu devină monotonie, cere schimbarea actorilor şi, bineînţeles, menţionarea ei: (Sorin) alti indragostiti, (Mariko san) altă cucuvea, (Ioana Dinescu) doar greierii-s altii, (Doina) altă haită, (anisoara) alt instrumentist, (Mariko san) doar noi ne-am schimbat.




Niciun comentariu: