Tot poemul sună aşa:
în zbor vertical
cântecul ciocârliei
deschide cerul
Iancu Vali (Antologia ROMANIAN KUKAI)
(Karla) un joc de artificii
(Karla) spre soare- Lia, cantand
(Doina) ciocârlia, cu trilul
(Doina) ciocârlia -fulgerul...soarele
(Anonim) cantecul tambalo-nai
(Lucia Mocanu) Micuta ciocarlie
(Luminita T.) LUMINA TOPITA-N PLOI
(Mariko san) sufletul liber de trup
(Sorin) tipatul fazanului
(Anonim) nacela balonului
(anisoara) Măiastra lui Brâncuşi
Se pare că zborul vertical nu e de ajuns. Pentru a deschide cerul, cîntecul este cu mult mai eficace. Asta în măsura în care cîntecul, chiar fără propulsia aripilor, se înalţă de la sine. Dar adevărata deschidere, sensul ei spiritual, este receptivitatea, iar cîntecul ciocîrliei este cheia ei. Prin el cele două tărîmuri comunică mai lesne, pînă la cuminecare.
În afara de (Doina) ciocârlia, cu trilul, de (Doina) ciocârlia -fulgerul...soarele, (Karla) spre soare- Lia, cantand, (Lucia Mocanu) Micuta ciocarlie, cu deschiderea lor figurată, mai deschid cerul, perspectiva şi: (Karla) un joc de artificii (luminîndu-l), (Anonim) cantecul tambalo-nai (poate cîntînd Ciocîrlia!), (Sorin) tipatul fazanului, (Anonim) nacela balonului (de ce nacela şi nu balonul?), (Mariko san) sufletul liber de trup (cam tezist), (Luminita T.) LUMINA TOPITA-N PLOI (o metaforă care-mi scapă).
(anisoara) a găsit un simbol pe cinste: Măiastra lui Brâncuşi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu