Întregul poem este acesta:
drum de ţară –
scârţâitul căruţelor
pline cu pepeni
Enăchescu Adina (Antologia ROMANIAN KUKAI)
(anisoara) copii veseli în căruţe
(Karla) prin praf, gem carutele
(Karla) greu la deal - carele sunt
(Mariko san) cotige trase de măgari
(Anonim) tarinile-nsorite
(Doina) scârţâind carele
(Doina) pe inserat,carele..
(Doina) copiii cu paporniţe....
(Doina) colb umed după care..
(Mariko-san) glod frământat de care
Este un poem de atmosferă care celebrează într-un mod discret recolta bogată a verii. Bucuria exhibată şi festivismul de orice factură nu sînt însă apanajul haiku-ului şi nici al ţăranului. Sunetul care mărturiseşte decent totul este doar scârţâitul căruţelor. Singurul care poate ţine isonul drumului desfundat, atelajelor şubrede, efortului animalelor de tracţiune şi sătenilor ce merg obosiţi, mulţumiţi şi tăcuţi pe lîngă căruţele pline. Dacă adăugăm la asta şi imaginea simbolică a pepenilor ce închid în rotunjimea lor întreaga savoare a verii, scîrţîitul îşi găseşte un pandant pe măsură.
Completările se împart în:
· cele care comentează ceea ce deja s-a spus în primul vers, drum de ţară: (Karla) prin praf, gem carutele (iată o personificare inutilă), (Karla) greu la deal - carele sunt,
· cele care completează sintagma a doua cu circumstanţe prea puţin relevante pentru haiku: (Mariko san) cotige trase de măgari, (Doina) pe inserat, carele..., (Doina) copiii cu paporniţe..., (Doina) colb umed după care..., (Mariko-san) glod frământat de care,
· şi cele care sărbătoresc de-a dreptul: (anisoara) copii veseli în căruţe, (Anonim) tarinile-nsorite,
Una singură aminteşte scîrţîitul revelatoar: (Doina) scârţâind carele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu