vineri, 19 iunie 2009

Versul original 31.5 Pustiu de toamnă



Poemul întreg este:


Pustiu de toamnă -

în chitară plesneşte

încă o fibră


Şerban Codrin (Stîlpi de felinar)


(Anonim) Ars de patima

(Ana Bezem) Noapte senină

(doina b) singurătate,
(doina b) amărăciune,
(doina b) semne de toamnă,
(Monica Trif) ciocanitoare-
(elena) Arsita mare -
(Doru Emanuel) foc de tabără
(Ioana Dinescu) nici azi n-a venit -
(Ioana Dinescu) concert pentru pian -
(Ioana Dinescu) cariul timpului -

(Karla) Amurgul vietii -
(Karla) vantul de toamna

(Anonim) Tom si Jerry -

O variantă haiku a plumburiului bacovian. Apăsarea toamnei întinde corzile sufletului dincolo de rezistenţa lor. Pustiul de afară are un pandant în tensiunea morbidă a simţirii. Golul anotimpului se converteşte în preaplinul interior care rupe baierele fiinţei. De remarcat acest tandem contrastant, invers proporţional, între golire şi obrinteală, fleşcăială şi încordare, dezolare şi înfrigurare. Şi, de asemenea, faptul că autorul evită să folosească cuvintele strună sau coardă, mai potrivite chitarei, preferîndu-l pe fibră, mai apropiat de formaţiunile organice, de ţesuturile vitale greu încercate.


Pe linia originalului: (doina b) semne de toamnă, (Karla) vantul de toamna, dar fără a marca pustiul, golul.


Accentuînd continuitatea direct proporţională şi nu dezechilibrul dintre interior şi exterior: (Anonim) Ars de patima, (doina b) singurătate, (doina b) amărăciune, (Ioana Dinescu) nici azi n-a venit - (ultimele trei pierd şi elementul exterior), (elena) Arsita mare -, (Doru Emanuel) foc de tabără, (Ioana Dinescu) cariul timpului -, (Karla) Amurgul vietii – ultimele două marcînd doar consecinţele fireşti ale deteriorării şi ramolismentului, un fel de infarct al fiinţelor şubrezite.


(Ioana Dinescu) concert pentru pian - unde dai şi unde crapă, sînt solicitate corzile pianului şi plesnesc (poate de invidie) ale chitarei. (Ana Bezem) Noapte senină – sînt şi fibre care plesnesc din senin sau, cine ştie, prin simpatie: (
Monica Trif) ciocanitoare- (asta în cazul în care ciocănitoarei un i-a căşunat pe lemnul muzical al chitarei).


Cu o viziune personalizat-animată care nu iartă nimic în iureşul confruntării: (Anonim) Tom si Jerry -.





2 comentarii:

Ioana Dinescu spunea...

Protestez fata de comentariul: unde dai si unde crapa!...:)... intentia era vadit ironica, iar chitara mea chiar plesnea de invidie......Nu vad de ce umorul altor completari este acceptat, iar replica mea "senryu"-izanta nu.....

Corneliu Traian Atanasiu spunea...

Mi s-a părut că mai mult umor am încercat să am eu, dar, dacă vrei să-ţi înregistrez protestul, putem împărţi umorul, dar fără să plesnim de invidie.