Iată şi poemul în întregime:
vară fierbinte –
doar umbrele ciorilor
răcoresc câmpul
Henriette Berge (Antologia ROMANIAN KUKAI)
(anisoara) flori din apă, țâșnitóri
(Doina) ciulinii în rostogol
(Doina) evantaie de spice....
(Doina) doar umbrele norilor...
(Doina) câţiva stropi din senin
(Gheorghe S.) umbrele păsărilor
(Gheorghe S.) doar sperietorile
(Ioana Dinescu) doar cernelile nopții
(Ioana Dinescu) doar stolurile de corbi
Cu siguranţă, umbrele ciorilor nu aduc nici pic de răcoare cîmpului înfierbîntat. Totul pare carbonizat, o singură culoare în tot peisajul - cîmp, ciori şi umbre. Şi totuşi, în torpoarea şi nemişcarea cîmpului, alunecarea umbrelor aduce o undă reavănă de viaţă. Evident, ironia se împleteşte cu un sentiment de compasiune.
Pentru a răcori cîmpul, (anisoara) flori din apă, țâșnitóri apelează, cu prea puţin har şi cu zorzonul unei metafore, la artificiul irigaţiilor. Greu de crezut în eficacitatea soluţiilor, chiar şi virtual-spirituale, pe care le propune (Doina) câţiva stropi din senin, (Doina) ciulinii în rostogol, (Doina) evantaie de spice... În schimb, prea realistă: (Doina) doar umbrele norilor... cade în banalitatea unei constatări de proces verbal. La fel şi: (Ioana Dinescu) doar cernelile nopții, cu o metaforă fără rost.
Au ales aceeaşi soluţie ca originalul: (Gheorghe S.) umbrele păsărilor, (Ioana Dinescu) doar stolurile de corbi.
Altă soluţie, merituoasă prin paradoxul ei este: (Anonim) umbrele scaietilor, (Gheorghe S.) doar sperietorile, care nu face decît să sublinieze pustietatea şi uscăciunea cîmpului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu