duminică, 20 septembrie 2009

Versul original 38.7 sub albăstrele



Ultimul vers este:


gară-n ruină –

şinele se ascund
sub albăstrele


Livia Ciupav (Antologia ROMANIAN KUKAI)


(Mariko san) macii în floare
(Mariko san) sub dune de pămînt

(Anonim) in maracinis

(Doina) sub coada vulpii...*
(
Doina) sub urda vacii **
(
Doina) după orizont...
(
Doina) la soare-apune
(
Doru Emanuel) sub albăstrele

(Ioana Dinescu) sub spuma zilelor
(Ioana Dinescu) sub ciulini si iasca
(Ioana Dinescu) de trenul timpului

(Sorin) focul macilor


Gara-n ruină transmite nu doar un sentiment de tristeţe faţă de clădirea care se năruieşte ci şi faţă de şinele ruginite care şi-au pierdut de mult rostul. Poate şi o mare nostalgie faţă de călătoriile, acum deja imposibile, pe care privitorul şi le aminteşte sau pe care doar şi le imaginează. Şi totuşi, mîhnirea este contrabalansată de albăstrelele care se înalţă neştiutoare acoperind ceea ce a mai rămas. Cu puţină duioşie, închipuirea transfigurează jocul tragic al pieirii şi plăsmuieşte un joc candid de-a v-aţi ascunsea.


(Doru Emanuel) sub albăstrele (găsit şi de Doru) este cel mai potrivit pentru că sugerează nevinovăţia ludică a florilor sau măcar gingăşia călăului. Cu aceeaşi recuzită florală, (Mariko san) macii în floare şi (Sorin) focul macilor rup ceea ce ar fi trebuit să facă sintagmă doar cu ajutorul unei prepoziţii.


Cu un contrast mai slab şinele se ascund în vegetaţia abundentă: (Anonim) in maracinis, (Doina) sub coada vulpii...*, (Doina) sub urda vacii **, (Ioana Dinescu) sub ciulini si iasca (cu oarecari reţineri faţă de iasca pe calea ferată).


Doar circumstanţial: (
Doina) după orizont..., (Doina) la soare-apune, (Mariko san) sub dune de pămînt (parcă erau de nisip).


Plăcut şi sugestiv, dar parcă prea metaforic, prea interprretat: (Ioana Dinescu) sub spuma zilelor, (Ioana Dinescu) de trenul timpului.


***ALOPECURUS PRATENSIS (coada vulpii) Specie perenă ,creşte în păşunile şi fâneţele reavăne din regiunea de stepă până la munte...

***URDA VACII (CARDARIA DRABA): Urda vacii este o Brassicaceae spontană, înaltă de 20-45 cm., întâlnită pe marginea drumurilor, pe păşuni sau ca buruiană dăunătoare



Niciun comentariu: