duminică, 11 ianuarie 2009

Versul original 14.1 plină de violete



Cu versul din mijloc poemul este:


Fereastra mamei

plină de violete –

afară iarna

Vali Iancu (Luna în ţăndări)


dorurile o deschid (Anonim)
plină-i de verdeaţă- pe (Anonim)
plină cu azalee- (Doina Bogdan)
plină cu violete...cu begonii. (Doina Bogdan)
cu faţa către soare... (Doina Bogdan)
fara nici o lumina - (Puiu Marinescu)
fara de nici o floare - (Puiu Marinescu)
cine s-o mai deschida - (Puiu Marinescu)

Abur ce nu mai dezgheaţă. (wyu)

caldura blanda- (mirela_flb)
cald in interior- (mirela_flb)
plina cu flori- (mirela_flb)
perdea de gheata- (mirela_flb)
atatea amintiri...
(mirela_flb)

o ghirlandă de gheaţă (karla)


Un prim strat al semnificaţiei poemului propus surprinde tandreţea autoarei faţă de preocuparea neostenită şi la fel de tandră a mamei de a-şi păstra fereastra plină de flori. Un al doilea strat, prin opoziţia dintre flori şi iarna de afară, poate fi interpretat diferit deşi consonant: printr-un efort fragil mama perpetuează grija de a ocroti simbolic viaţa dincolo de geamul care o separă de urgia de afară; plină de violete, fereastra mamei cheamă mereu către un anotimp al nostalgiei, al primăverii vieţii noastre, menţinut mereu în fiinţa violetelor (mama însăşi fiind, asemenea unei vestale, cea care păstrează focul din vatra sufletului); în îndepărtarea noastră de universul tradiţional, fereastra mamei rămîne o oază de unde ne putem împrospăta oricînd umorile sufleteşti.


Doina a fost în ton cu originalul: plină cu azalee - (Doina Bogdan), plină cu violete... cu begonii. (Doina Bogdan). Şi Mirela a intenţionat acelaşi lucru: plina cu flori- (mirela_flb), dar a făcut-o cu un vers prea scurt şi general/abstract. Şi mai generalizant este versul Anonimului: plină-i de verdeaţă- pe (Anonim) care mai are şi defectul că ne trimite la piaţă după ingredientele pentru o ciorbă bună.


Puiu transferă răceala iernii de afară şi peste primele versuri care văd în fereastra mamei doar o casă contaminată de anotimpul de afară, părăsită de sufletul protector: fara nici o lumina - (Puiu Marinescu), fara de nici o floare - (Puiu Marinescu), cine s-o mai deschida - (Puiu Marinescu). Pentru alţi comentatori fereastra este doar un spaţiu decorativ aflat la discreţia iernii: Abur ce nu mai dezgheaţă. (wyu) (aici lipseşte un se), perdea de gheata- (mirela_flb), o ghirlandă de gheaţă (karla).


În opoziţie cu iarna se păstrează alte comentarii care văd fereastra cu faţa către soare... (Doina Bogdan) şi promiţînd caldura blanda- (mirela_flb), cald in interior- (mirela_flb) (ambele ratează sintagma cu fereastra mamei) sau un refugiu sentimental: dorurile o deschid (Anonim), atatea amintiri... (mirela_flb) (din nou legătura ambelor cu fereastra este stîngace).



Un comentariu:

Anonim spunea...

in fereastra mamei mele, aburul, (suflarea ei) nu mai are cum sa dezghete (fereastra),cred mai degraba ca lipsea pronumele explicit cu rol de atribut pronominal - aburul (ei) -cred ca am gresit crezand ca se poate subantelege?!