joi, 18 decembrie 2008

Versul original 12.7 în gardul de spini



Tot poemul este:


Prizonieră –

o floare fără nume

în gardul de spini

Şerban Codrin (Luna în ţăndări)



în propriul său vrej. (Doina B)
in crăpătură....
(Doina B)
sub o pavelă.....
(Doina B)
prin spinii din drum.... (Doina B)
printre deţinuţi..... (Doina B)
Crucea de Piatră (Anonim)
crăiasa mării (Anonim)
telenovelă (Anonim)
superbă nimfă (Anonim)

chiar sub fereastra (Puiu)
printre buruieni (Puiu)
coroana-i gata (Puiu)
pe cand botezul (Puiu)
in inima mea (Puiu)
Slove-nsemnate. (wyu)

in privirea ta (anisoara)

intre scaieti (Henriette Berge)
ieşită din gard (ion untaru)
sub ploaia rece (
Doru Emanuel)
dincolo de gard (
Doru Emanuel)


Nimic nefiresc în ceea ce poemul ne propune să vedem, să contemplăm: un gard natural de spini şi o floare al cărei nume mai degrabă nu-l ştim (îl cunosc poate doar botaniştii) răsărită la locul ei, printe spini. Poate că este, asemenea florilor de cactus, chiar floarea acelei plante pline de spini. În notaţia prizonieră este surprinsă doar reacţia empatică a privitorului care închipuieşte (în răspăr faţă de firescul realităţii) o altă soartă pentru floare. Prizonieratul este mai curînd incapacitatea florii de a sesiza aşteptările umane – aşa, fără de nume, nici măcar nu poate fi chemată mîngîietor.


Lipsa de libertate a florii a fost pusă pe seama destinului ei vegetal: în propriul său vrej. (Doina B), a unei afectivităţi prea pătimaşe: in inima mea (Puiu), in privirea ta (anisoara) sau a locului impropriu în care s-a ivit pe lume: in crăpătură.... (Doina B), sub o pavelă..... (Doina B), printre deţinuţi..... (Doina B), printre buruieni (Puiu), chiar sub fereastra (Puiu), ieşită din gard (ion untaru), sub ploaia rece (Doru Emanuel), dincolo de gard (Doru Emanuel).


Alte completări au sesizat, ca şi originalul, opoziţia dintre agresivitatea spinilor şi delicateţea florii: prin spinii din drum.... (Doina B), intre scaieti (Henriette Berge), dîndu-i chiar şi coloratura biblică: coroana-i gata (Puiu).


Puiu şi-a exersat şi ironia la adresa anonimatului, perceput doar provizoriu, al florii: pe cand botezul (Puiu).


Nu leagă bine (sau deloc) cu versul anterior: Crucea de Piatră (Anonim), crăiasa mării (Anonim), telenovelă (Anonim), superbă nimfă (Anonim), Slove-nsemnate. (wyu).



Un comentariu:

wyu spunea...

prima varianta a fost: -semn intr-o carte - care poate s-ar fi legat mai bine, dar pe urma din asta am derivat cu - slove-nsemnate- dar nu a mai avut veriga de legatura, just!