vineri, 26 decembrie 2008

Versul original 13.5 o pălărie veche



În întregul său, poemul este:


Pe gardul putred

o pălărie veche –

paznic de vrăbii

Mioara Gheorghe (Luna în ţăndări)


spectrul sperietorii (Puiu)
poposeste un uliu (Puiu)
un maracine uscat (Puiu)
o frunza ruginie (
Plimbareatza)
S-a cocoţat motanul (karla)
o veche vizieră..... pălărie- (Doina B)
o manta peticită.... (Doina B)
aruncată o zdreanţă.... (Doina B)
căţărată pisica... (Doina B)
cocoţat un copil, (ion untaru)
cocoş sparge tăcerea- (
anisoara)
s-a tolănit pisica (
Doru Emanuel)

adus de vânt un fular (wyu)


Paznic la vrăbii este un comentariu acidulat al degradării spaţiului uman luat deja în stăpînire de vrăbii. Pălăria veche, în postură de veghe, este doar un semn al unei existenţe vremelnice şi ciudate înainte ca vrăbiile să-şi facă deja un cuib din ea.


Comentariile au populat gardul cu felurite obiecte ajunse nu se ştie cum acolo: spectrul sperietorii (Puiu), un maracine uscat (Puiu), o frunza ruginie (Plimbareatza), o veche vizieră..... pălărie- (Doina B), o manta peticită.... (Doina B), aruncată o zdreanţă.... (Doina B), cocoţat un copil, (ion untaru), adus de vânt un fular (wyu), dar şi cu cîteva fiinţe nu prea bine intenţionate faţă de vrăbii: poposeste un uliu (Puiu), S-a cocoţat motanul (karla), căţărată pisica... (Doina B), s-a tolănit pisica (Doru Emanuel).


Cocoşul nearticulat al Anişoarei pare cam răguşit în context: cocoş sparge tăcerea- (
anisoara).



2 comentarii:

wyu spunea...

ba! se stie cum: adus de vant!

Am vrut să repar imaginea curtii parasite, (gardul putred) cu o prezenta umana, fie ea si fortuit ratacitoare şi, de ce nu, un semnal de alarma (poate era un fular... rosu)pentru prezenta intempestiva a gureselor vrabii, ca si cum ai spune: "Si totuşi, aici mai traieste cineva!"

wyu spunea...

Nu reiese senzatia asta?