Cu versul din mijloc la locul lui, poemul sună aşa:
Casă părăsită –
ciulinii aşteptînd
încă la uşă
Adrian Merlea (Stîlpi de felinar)
(livia ciupav) piciorul de lemn
(Anonim) clopotelul ruginit
(Ioana Dinescu) doar câinele așteaptă
(Ioana Dinescu) un leandru înflorește
(Ioana Dinescu) doar vântul curios bate
(Sorin Toma BOC) crinii te intampina
(doina b) câinele stâpânului
(doina b) imaginea bunicii..
(doina b) papucii bunicului..
(Anonim) Baba Cloanta asteapta
(Karla) un caine care latra
(elena) presul de rafie
(delcrimar) doar amintirile sunt
(Mariko san) clanţa străluceşte
Poemul consemnează o invazie şi iminenţa unei ameninţări. Casa nu mai e locuită şi ciulinii au năpădit grădina neîngrijită – asta e deja o certitudine. Natura îşi reintră în drepturi şi ciulinii sînt la pîndă... e suficient ca uşa să cedeze şi vor lua în stăpînire şi interiorul. Sîntem într-un moment de şovăială, de amînare, de păsuire, dar asediul continuă.
Cîteva completări au luat în consideraţie o părăsire temporară şi au consemnat dovezi ale recentei plecări şi ale reîntoarcerii prezumate (sau doar sperate): (Ioana Dinescu) un leandru înflorește, (Sorin Toma BOC) crinii te intampina, (doina b) câinele stâpânului, (Karla) un caine care latra, (elena) presul de rafie, (Mariko san) clanţa străluceşte.
Altele au căutat şi au găsit, în spiritul wab-sabi al unui haiku autentic, semnele abandonării definitive: (livia ciupav) piciorul de lemn (bănuiesc că e vorba de ceva cu care se proptea uşa pe dinăuntru), (Anonim) clopotelul ruginit, (Ioana Dinescu) doar câinele (credincios şi rămas fără stăpîn) așteaptă, (Ioana Dinescu) doar vântul curios bate, (doina b) imaginea bunicii..., (doina b) papucii bunicului..., (delcrimar) doar amintirile sunt.
O menţiune pentru evocarea atmosferei basmului şi a copilăriei: (Anonim) Baba Cloanta asteapta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu