joi, 21 mai 2009

Versul original 27.6 Încă o frunză



Cu primul vers, poemul este:


Încă o frunză –

de pe gard vrăbiile

ţin socoteală


Manuela Horopciuc (Stîlpi de felinar)


(Anonim) Cad stropi de ploaie

(Ioana Dinescu) Grivei prinde muște -
(Ioana Dinescu) sforăie-n hamac
(Ioana Dinescu) na
ște pisica -
(
Doina) pisica cu prada-
(
Doina) frunză după frunză....

(Karla) Cad castanele -
(
aserb) cireşii în pârg -

(Sorin Toma BOC) mai trece o zi -

(Eugen) lacrimile curg
(Eugen) petale in vant

(anisoara) ciori sfârtecă luna-

(Anonim) - Inca un rand ! -

Vrăbiile sînt, aşa cum se ştie, gureşe. Ce discută în restul anului, în alte haiku-uri. În cel de faţă, în ton cu sezonul, ţin socoteala frunzelor căzute. Nu ştim dacă le numără cu-adevărat, dar la fiecare nouă frunză se ciondănesc cu atîta frenezie, încît e sigur că o iau în seamă pe oricare.


La ce mai pot ţine vrăbiile socoteală? Păi, sporovăind, pot da seamă de cît şi cîte se-ntîmplă-n ograda omului: (Anonim) Cad stropi de ploaie, (Ioana Dinescu) Grivei prinde muște -, (Ioana Dinescu) sforăie-n hamac (nu ni se spune cine), (Ioana Dinescu) naște pisica -, (Doina) pisica cu prada, (Doina) frunză după frunză..., (Karla) Cad castanele -, (aserb) cireşii în pârg -, (Sorin Toma BOC) mai trece o zi -, (Eugen) lacrimile curg, (Eugen) petale in vant, (anisoara) ciori sfârtecă luna-. Dacă ar fi pe acolo vreo tragedie, ar juca desigur rolul corului antic.


Dar poate şi căderea frunzelor... e un lung şir de nefericiri.


Cînd sînt însă pe gardul grădinii de vară, e musai să noteze atent consumaţia clienţilor: (Anonim) - Inca un rand ! – (anonimule, te-ai putea declara, ai avut cîteva intervenţii ironice de calitate).



Niciun comentariu: