Ultimul vers este:
Ochiul-boului –
pe marginea drumului
paşte o vacă
Ana Udrea (Stîlpi de felinar)
(Anonim) uimire muta.
Întîlnirea dintre cele două genuri, dintre cele două regnuri, jocul de cuvinte pun ochi în ochi două fiinţe. Poţi resimţi blîndeţea (simbolică în ochiul bovin) periclitată sau inocenţa florii. Poţi vedea însă şi placiditatea şi insensibilitatea vacii care paşte otova şi iarba, şi florile.
Anonimul închipuieşte ceva ce nu sugerează, anulează cezura şi nu se mai înţelege ce-i cu uimirea: (Anonim) uimire muta, a cui e? Ochiul boului nu o poate exprima, simbolismul lui e altul, iar o vacă nu este în peisaj. Şi Karla anulează kireji-ul pentru a face o singură sintagmă: (Karla) privind o vaca. S-ar putea citi în ochiul mare al boului o neînţelegere inocentă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu