Cu versul trei la locul lui:
Căldură mare –
a coborît la scaldă
pînă şi luna
Livia Ciupav (Fl. Grigoriu – Autoare de haiku din România)
Anca soarele zglobiu
Doru Emanuel până şi luna
(Karla) doar un pescaruş
(Karla) o libelulă
(Karla) luna de argint
(Karla) aurul,amurgul serii
(Karla) un cârd de boboci
(Karla) o claie de păr
(Karla) transpiraţia-
(Karla) raza soarelui
(Karla) ramul,umbra salciei
(Karla) iarba de pe mal
(Karla) o frunză verde.
(Karla) fructul iubirii.
(Karla) namiaza mare
(Karla) umbra norilor.
(Karla) o broască cântând
(Karla) focul din mine,focul din soare
(Karla) fluviul în mare.
(Karla) căldura nopţii.
(Karla) cubul de gheaţă
(Karla) fata morgana.
(Karla) porcul în noroi.
(Karla) talpa iadului,şi dracul din iad
(Karla) omul zăpezii
(Karla) pasărea fenix
(Karla) o turmă de oi
(Karla) nisipul din clepsidră
(Karla) arde nisipul...
(Karla) cum o fi apa ?
(Karla) apa la glezne,apa limpede.
(Karla) gustând răcoarea
(Karla) traiască răcoarea !
(Karla) doar tinereţea
(Karla) viermele-n cârlig
(Karla) dragostea fierbinte
(Karla) un trup de tânăr
(Karla) ce sâni superbi !
(Karla) în pielea goală
(Karla) pe un topogan
(Karla) pe acelaş drum
(Karla) în ochiul apei
(Karla) în apa caldă.în apa vieţii,în miez de noapte,în grabă mare
(Karla) batând din aripi
(Karla) cu paraşuta
(Karla) unde,în mare ?
(Karla) numai în gând...
(Karla) întreţinerea !
(Karla) meteorologia
(Karla) doar plimbăreaţa
(Karla) gaura cheii...
(Karla) urcând muntele
(Puiu) copiii din sat
(Puiu) cosasul trudit
(Monica Trif) un nor încărcat
Este genul de poem în care primul vers creează atmosfera, cadrul general în care va avea loc evenimentul punctual din partea a doua a poemului. Kireji după primul vers este pauza care ne face să simţim din plin climatul evocat. Apoi putem urmări gîndul autoarei, copleşită şi ea de căldura cea mare şi cu mintea la scaldă (chiar aşa, ca o sintagmă extrem de vehiculată, nu se poate să nu te ducă gîndul la căldură mare, monşer), care vede... luna oglindită în apă/lac/mare. Poanta este tocmai această culme paradoxală a culmilor: pînă şi... luna, a coborît la scaldă.
Felicitări lui Doru Emanuel dacă a găsit singur soluţia până şi luna. Fără acest pînă şi, care marchează exacerbarea, paroxismul declanşat de arşiţă oricine intră la scaldă o face într-o normalitate a evidenţei şi banalităţii momentului.
Dincolo deci de completările previzibile, pentru că sînt doar completări ale unei sintagme şi nu ale unui poem valabil şi, astfel, doar exerciţii de numărat silabele, există însă şi ratări absolute care nu completează (gramatical) nici măcar sintagma şi se remarcă doar ca aberaţii verbale: (Karla) transpiraţia-, cum o fi apa ?, traiască răcoarea !, ce sâni superbi !, întreţinerea !, meteorologia, gaura cheii..., urcând muntele, scuzabile, poate, doar în perspectiva caniculei. Căldură mare, monşer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu