vineri, 26 septembrie 2008

Versul original 1.6 Cutia de scrisori



Cutia de scrisori –

Cu degetele ating

iarăşi zăpada


Eduard Ţară (Haiku-Preis der Deutschen Haiku-Gesellschaft, Deutschland, 2008, Dritten Preis)


Scot nasul în ger - (Dan Norea)
Vara pe Mont Blanc - (Dan Norea)
Gol până la brâu - (Dan Norea)

Prin geam,culmi de munţi- . (Doina)
Troica cu trei cai- . (
Doina)
Câmpul plin de crini- . (
Doina)

Decembrie alb - (ion untaru)

Jos manusile - (Puiu)
Gata cu ploaia - (Puiu)
Inchinaciune - (Puiu)

privire tristă- (anisoara)

A venit iarna- (metaphor)
pe clapele reci (sorin toma boc)

Noaptea de ajun- (Henriette Berge)

ieşind din spital - (Maria Tirenescu)


De data asta, primul vers era mai greu de aproximat, de ghicit. Poemele lui Eduard au întotdeauna o anume subtilitate a situaţiilor prinse cu graţia specifică a elipsei. Între cele două idei, singura apropiere este cea a faptului de a cerceta cutia, dublată de aşteptarea înfrigurată. Poemul întreg este metafora stării de nelinişte în aşteptarea mesajului care nu mai vine sau poate a singurătăţii care mai speră absurd că va pica şi altceva în cutie. Zăpada atinsă este ambiguă în simbolistica ei – atingi frisonat răceala zăpezii, atingi semnul neaşteptat al unei alte ierni, atingi prospeţimea imaculată a omătului... Şi iarăşi are un spaţiu de joc între repetiţia sterilă şi exasperantă şi noutatea neaşteptată şi bucuria revenirii...


Puiu are perfectă dreptate, Scot nasul în ger - (Dan Norea), Vara pe Mont Blanc - (Dan Norea), Gol până la brâu - (Dan Norea), Prin geam,culmi de munţi- . (Doina), Troica cu trei cai- . (Doina), Decembrie alb - (ion untaru), Jos manusile - (Puiu), Gata cu ploaia-(Puiu), privire tristă- (anisoara), Noaptea de ajun- (Henriette Berge), A venit iarna- (metaphor) nu aduc nimic nou, se păstrează în aceeşi atmosferă a iernii, în registrul emoţional, mai ferit, mai sportiv, mai entuziast sau mai trist.


În schimb, Inchinaciune - (Puiu) prinde nuanţa surprizei şi a smereniei în faţa zăpezii încă neatinse, pe clapele reci (sorin toma boc) apropie două imagini diferite şi parcă transmite înfrigurarea degetelor interpretului, Câmpul plin de crini- . (Doina) face din zăpadă doar o metaforă a purităţii, ieşind din spital - (Maria Tirenescu) transferă acelei atingeri fiorul revenirii la viaţă.




Niciun comentariu: