sâmbătă, 5 decembrie 2009

Versul original 47.6 Zăpada se topeste



Primul vers este:


Zăpada se topeste –

din ce în ce mai mari

urmele pisicii


Ion Codrescu - (Luna în ţăndări)


(Mariko-san) Omăt pe prispă -
(
Sorin) iarna pe duca -

(Manuela D.) rasar ghiocei -

(Radu Ignatescu) e primul soare -
(
Doina) soare peste nea-
(
Doina) ploaie pe plajă...
(
Doina) a-nceput fluxul...

(Anonim) Soareci peste tot

(Ioana Dinescu) ploua mai tare -
(Ioana Dinescu) omatul mai subtire

(Anonim) Langa smantana

(Karla) si puiul crestea...
(Karla) sarind prin noroi
(Karla) se flescaie neaua
(Karla) iarna-n scapatat
(Karla) creste ziua


O observaţie banală devine un semn cert al împrimăvărării: în zăpada fleşcăită, urma pisicii se lăbărţează, fără să-şi piardă cu totul forma şi conturul. Observaţia generalizantă: zăpada se topeşte ar fi fost desigur suficientă pentru o constatare rece şi obiectivă, ceea ce se întîmplă însă cu urmele pisicii în neaua apoasă este de departe mai sugestiv şi are impact imediat asupra sufletului nostru – primăvara se expandează din chiar urmele mărunte ale pisicii. Abia aşa avem o confirmare pertinentă.


Mergînd doar pe ideea urmelor, fără a surprinde de ce ele se măresc: (Mariko-san) Omăt pe prispă -, (Doina) ploaie pe plajă..., (Doina) a-nceput fluxul..., (Ioana Dinescu) ploua mai tare –, (Karla) sarind prin noroi. E o diferenţă între urmele lăsate în noroi şi în zăpada apoasă. În noroi tiparul nu se păstrează, marginile urmelor se surpă în interior, în zăpadă apoasă urmele persistă şi se deformează lent spre exterior – cresc.


Adăugînd piperul topirii: (Radu Ignatescu) e primul soare, (Doina) soare peste nea-, (Ioana Dinescu) omatul mai subtire, (Karla) se flescaie neaua.


Pierzînd cu totul urmele pisicii şi urmărindu-le doar pe-ale primăverii (doar presupuse): (Sorin) iarna pe duca -, (Manuela D.) rasar ghiocei -, (Karla) iarna-n scapatat, (Karla) creste ziua.


Luînd-o pe alte urme: (Anonim) Soareci peste tot (deduc că pisica se îngrăşa înfulecînd şoareci!), (Anonim) Langa smantana (sau smîntînă, altfel, dînd numai tîrcoale, urmele ar fi fost, eventual, mai dese, mai apăsate), (Karla) si puiul crestea... (şi devenea pisică!).









Niciun comentariu: