Haiku 6.5

................

fulgul de păpădie

îşi schimbă locul

Versul original 5.4 zăpadă pe munţi

Primul vers pe care l-aţi căutat este:

zăpadă pe munţi –

în vale înfloreşte

liliacul alb

Maria Tirenescu (Primăvara printre haiku-uri)

muntele nins- (Monica Trif)

munţii înfriguraţi (Doru Emanuel)

carunte piscuri – (sorin toma boc)

pe creastă omăt- (Doina B)
piscul peste nori- (Doina B)
şerpaşul visând- (Doina B)

orizont inzăpezit- (anisoara)

Izvor inghetat- (Henriette Berge)
Gheata pe culme- (Henriette Berge)

copac fulgerat – (ion untaru)

Un haiku vizual care surprinde coincidenţa albului în anotimpuri şi climate diferite. Acelaşi alb şi totuşi unul e al zăpezii şi altul al liliacului înflorit. O întîlnire la distanţă de mîncat o pîine, de o zi de mers.

Prea cunoscut acest haiku, zice Henriette Berge, ar trebui sa ne dati haiku-uri mai grele de completat:). Într-adevăr, poate ştiindu-l, poate doar ghicind cu abilitatea căpătată prin exerciţiu, aproape toate completările merg către muntele încă înzăpezit: muntele nins- (Monica Trif), munţii înfriguraţi (Doru Emanuel), carunte piscuri – (sorin toma boc), pe creastă omăt- (Doina B), şerpaşul visând- (Doina B), orizont inzăpezit- (anisoara), Izvor inghetat- (Henriette Berge), Gheata pe culme- (Henriette Berge).

Doar două găsesc o imagine din alt registru: piscul peste nori- (Doina B), copac fulgerat – (ion untaru), dar aflată tot la înălţime.

Haiku 6.4

Jocul cu moartea -
un pîlc de margarete
.....................

Versul original 5.3 lîngă o cizmă ruptă

Versul lipsă este:

primul ghiocel
lîngă o cizmă ruptă
de astă iarnă

Lucia Amarandei

pastreaza culoarea (Monica Trif)
străbătând nămetele (Doina)
pe o felicitare (Doina)
mângâierea unui fulg (Doina)
amintind de iubirea (anisoara)
alunga plictiseala (Henriette Berge)
patat de neaua (sorin toma boc)
presat în herbarul meu (ion untaru)

Meritul poemului original este că pune în contrast prospeţimea şi vitalitatea primului ghiocel cu degradarea cizmei rupte. Găsesc că se pot imagina două situaţii diferite: ghiocelul a răsărit pe maidanul unde sînt aruncate gunoaiele sau s-a ivit brusc în calea celui ce are cizma ruptă de ceva vreme. În primul caz, asocierea este exemplară pentru indiferenţa suverană a naturii care pune alături lucruri cu totul desperecheate (dar, cum se vede, în montaje fără pereche), în al doilea, posesorul cizmei se bucură că nu trebuie să mai poarte multă vreme încălţările ponosite. Nu este o juxtapunere suprarealistă de genul întîlnirii unei umbrele cu o maşină de scris pe masa de operaţie, ci una de un firesc surprinzător şi apt de revelaţii.

Chiar dacă nu are kireji marcat, între primul şi al doilea vers există o pauză de respiraţie, o mică apnee în faţa surprizei. În schimb, pastreaza culoarea (Monica Trif), străbătând nămetele (Doina), mângâierea unui fulg (Doina), patat de neaua (sorin toma boc) continuă fără vibraţie tabloul în care e încadrat ghiocelul, fără măcar să alunga/e plictiseala (Henriette Berge). Schimbă un pic registrul, dar fără să ne dea vreun palpit: amintind de iubirea (anisoara), presat în herbarul meu (ion untaru).

Interesantă completarea: pe o felicitare (Doina) care ne vorbeşte de o altfel de primăvară, declanşată ca un anotimp necanonic şi supranumerar.

Haiku 6.3

.................
ceva i se întîmplă
universului

Versul original 5.2 florile de prun

Ultimul vers este:

Atîtea antene
racordate la Cosmos....
florile de prun

Vasile Moldovan (Ikebana)

padure de brazi (Monica Trif)
crengile de mar (Henriette Berge)
posibile întîlniri... (anisoara)
Castani in floare (Doina B)
ruşinea fetei (Doina B)
cântă natura (Doru Emanuel)
totusi tacere (sorin toma boc)
turnul babel (ion untaru)

Sigur, tot farmecul poemului constă în faptul că vorbeşte de comunicarea delicată a florilor de prun cu întregul univers. Şi, de fapt, mai curînd de capacitatea miraculoasă a acelor gingaşe antene de a stabili acordul fin, acord pe care, la vechile aparate de radio, îl făcea un dispozitiv special cu lumină verzuie numit ochiul magic. Doar cu mesajul primit din vibraţia lor abia perceptibilă, mai mult ghicită, ne racordăm şi noi la Marele Tot.

Mergînd pe aceeaşi linie a antenelor fragile, Henriette schimbă uşor cu crengile de mar (Henriette Berge), iar Doina alege antene mai erecte: Castani in floare (Doina B). Monica vede antene mai zdravene şi mai aproape de cer: padure de brazi (Monica Trif), în timp ce Doru mizează pe un coral unanim: cântă natura (Doru Emanuel).

Celelalte comentarii scapă ideea figurată şi iau antenele la propriu cu speranţă: posibile întîlniri... (anisoara), dezamăgire: totusi tacere (sorin toma boc) sau lamentare în ton biblic: turnul babel (ion untaru).

În mod bizar, dar argumentat zdravăn din punct de vedere teoretic, Doina crede că am cam pierdut racordul din moment ce ruşinea fetei (Doina B), cea mai îndreptăţită să îl stabilească, este ca şi epuizată.

Haiku 6.2

Pomul din hotar -

..................................

peste gardul vechi

Haiku 6.1

...............
florile salcîmului
între două lumi

Versul original 5.1 A căzut o stea

Iată care-i primul vers:

A căzut o stea –
licuricii strălucesc
parcă mai tare

Nicolare Alexandaru-Vest (Surîsul crizantemei)

lumina lunii – (Dan Norea)
Magia nopţii- (Doina B)
Tainele nopţii- (Doina B)
Mulţimi de stele- (Doina B)
Chistoc in iarba – (Puiu)
singuri pe iarbă – (anisoara)
ganduri negre – (sorin toma boc)
Felinarul stins- (Henriette Berge)
Cer după ploaie Doru Emanuel

A căzut o stea, eveniment fulgurant şi plin de semnificaţii simbolice, desenează o linie pe care imaginaţia noastră se poate lansa fructuos. Iată că înaltul şi pămîntescul comunică, sînt în legătură, e adevărat, una extrem de scurtă, dar cu atît mai revelatoare. Este momentul unei graţioase revanşe, dacă şi stelele se prăbuşesc, licuricii îşi amplifică scăpărarea. După natura fiecăruia, după dispoziţia de moment, totul poate fi perceput ironic, nostalgic, încurajator, cu emoţia unui neînţeles copleşitor dăruit de o clipă imprevizibilă.

Între lumina lunii – (Dan Norea), care, de fapt, face să pălească şi stelele, nu doar licuricii, şi Chistoc in iarba – (Puiu), care persiflează, e adevărat, poate tandru, licuricii, comentariile nu au ajuns la nivelul originalului.

Dorind să creeze un cadru şi o amosferă pentru prestaţia licuricilor, Doina a notat declarativ: Magia nopţii- (Doina B), Tainele nopţii- (Doina B), ceea ce putea fi comunicat mai adecvat printr-o imagine, Anişoara a găsit un amplificator erotic: singuri pe iarbă – (anisoara), Henriette a închipuit o pană de lumină: Felinarul stins- (Henriette Berge), Doru a limpezit firmamentul: Cer după ploaie Doru Emanuel, iar Sorin i-a contrapus starea sa depresivă: ganduri negre – (sorin toma boc).

Haiku 5.7

Ţîţîna porţii

scîrţie, prietenii trec.

................