ninge abundent -
împărtăşind tăcerea
bătrânul singur
Greşeala evidentă este aceea a
folosirii verbului a împărtăşi
în mod impropriu. Cineva poate împărtăşi altcuiva sau cu altcineva gînduri,
păreri, emoţii, sentimente. Poate împărtăşi din experienţa sa sau se poate
nutri din a altuia, poate destăinui lucruri intime sau poate fi făcut părtaş la
ale altora. A împărtăşi înseamnă a comunica, a dărui şi a primi, este un act de
comuniune care se petrece între două sau mai multe persoane. Şi un acord care
se stabileşte spontan între ele. Poţi împărtăşi cu alţii bucurii sau necazuri,
o soartă comună.
Sigur, o altă formulare, precum
împărtăşind taina tăcerii, ar
fi fost de înţeles. Cu formularea de faţă se poate citi doar că bătrînul
oficiază taina împărtăşaniei, tăcerea fiind cea care o primeşte.
Pe de altă parte cred că
intenţia autorului a fost de a spune că bătrînul, tocmai pentru că este singur,
se poate împărtăşi mai abitir din taina tăcută a ninsorii.
Puteţi drege voi poemul ca să
se potrivească cu intenţia?
Un comentariu:
ninge abundent -
adâncind neliniştea
şi torsul mâţei
bătrânul gârbov -
fereastra-nzăpezită
micşorând umbra
ninge abundent -
împătrăşind tăcerea
cu ceasul oprit
Trimiteți un comentariu