Întregul poem este:
ploaie de stele –
greierii macină-ncet
tăcerea nopţii
Corneliu Traian Atanasiu (Antologia ROMANIAN KUKAI)
(Mariko san) doar brotacul sparge
(Ioana Dinescu) Omul din Luna striga-n
(Ioana Dinescu) doar cariul gaureste
(Karla) sub umbrela gandului
(Karla) bunicul numara stropii
(Karla) peste suflet cazand
O noapte senină de august se bucură şi de căderi de stele, de multe ori asemenea unei ploi siderale. Totul se petrece într-o tăcere stranie, adîncă, ritmată doar de ţîrîitul necontenit al greierilor. Se pare că, într-o acţiune concertată, firmamentul se cerne în tăcerea pe care greierii o macină tenace din seară pînă-n zori. Prefăcînd-o într-o făină subtilă pentru azima viselor.
O parte din completări au ales şi ele să submineze în fel şi chip tăcerea nopţii: (Mariko san) doar brotacul sparge, (Ioana Dinescu) Omul din Luna striga-n, (Ioana Dinescu) doar cariul gaureste, (Anonim) universul forjor in (o forjă cu surdină).
Altele s-au răfuit doar cu ploaia: (Karla) sub umbrela gandului, (Karla) peste suflet cazand (pare să continue mai curînd completarea cu bunicul ca al treilea vers).
O completare care adaugă încă un kireji: (Karla) bunicul numara stropii. Ingenios aşezat bunicul între căderile de stele şi tăcerea nopţii, răbojul pe care el îl ţine pare să nu-şi găsească în niciun fel ecou în muţenia nopţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu