Cu versul din mijloc la locul lui, poemul este:
ploaie de toamnă –
o gaură nouă în
vechea umbrelă
Ioan Marinescu-Puiu (Antologia ROMANIAN KUKAI)
(Anonim) prietena fidela
(Ioana Dinescu) o provocare pentru
(Ioana Dinescu) la fel de triste: eu și
(Doina) incă o molie în
(Doina) parcă-i o stropitoare....
(Doina) aceiaşi melopee
(Doina) la braţ cu amintirea sub....
(Sorin) o noua gaura in
(Sorin) ma urmaresc norii prin
(Mariko san) renasc nostalgii sub
Trist, trist, dar vesel. Un senryu elegant care, printr-un joc de cuvinte, făcînd haz de necaz, acceptă cu voioşie situaţia ingrată. Viaţa e plină de surprize, ţine însă de noi să le vedem partea uimitoare, capabilă să o transfigurăm într-un poem.
(Sorin) o noua gaura in, (Doina) incă o molie în vechea umbrelă poate fi (Ioana Dinescu) o provocare pentru, o şansă pe care ţi-o acordă o (Anonim) prietena fidela chiar şi pentru a vedea cum (Sorin) ma urmaresc norii prin, a simţi cum (Mariko san) renasc nostalgii sub, a păşi (Doina) la braţ cu amintirea sub... şi a asculta (Doina) aceiaşi melopee.
Mai puţin recuperabile într-un registru umoristic: (Ioana Dinescu) la fel de triste: eu și, (Doina) parcă-i o stropitoare..., deşi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu