Poemul întreg arată aşa:
Visez in iarba -
pe-un fir o buburuză
mascînd muntele
Virgil Bulat (Surîsul crizantemei)
destul de treaza (wyu)
gata să cadă (wyu)
încotro zborul? (Doina B)
condescendentă.... (Doina B)
privindu-mi visul.. (Doina B)
legănând visul.... (Doina B)
hipnotizează luna (anisoara)
ciobeşte cerul... (Doina B)
roşeste cerul... (Doina B)
ascunde norul.... (Doina B)
gata de zbor (ion untaru)
cu cerul în ochi (ion untaru)
Reuşita poemului constă în neaşteptata perspectivă: visînd la firul ierbii, buburuza capătă alte dimensiuni şi simpla aparenţa ne face să medităm la lucruri nebănuite altfel. Masivitatea şi durabilitatea muntelui intră brusc într-o anume eclipsă care aduce în prim plan şi pune în valoare fragilitatea vieţii. Iar visul devine o altă modalitate, poate mai profundă, a adevărului.
Mare parte dintre comentarii s-au îngrijit de starea sau intenţiile buburuzei: destul de treaza (wyu), gata să cadă (wyu), încotro zborul? (Doina B), condescendentă.... (Doina B), privindu-mi visul.. (Doina B), legănând visul.... (Doina B), roşeste cerul... (Doina B), gata de zbor (ion untaru), cu cerul în ochi (ion untaru).
Anişoara a hiperbolizat capacităţile buburuzei: hipnotizează luna (anisoara), iar Doina a văzut marile ei posibilităţi de tăinuire: ascunde norul.... (Doina B).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu