Comentariu la săptămîna a V-a

Oana Elena Dumitrescu

catarg în zare -

sub tălpile desculţe

nisip încă încins

Se poate resimţi o despărţire care a lăsat urme. Emoţia o mărturisesc doar privirile care urmăresc catargul îndepărtîndu-se şi tălpile desculţe (cum ar putea simţi altfel atît de acut) care mai mîngîie nisipul încă încins. Lucrurile au emoţia încorporată, iar umanul este doar senzorial şi senzual. Cu trimiteri însă la sentimente nemenţionate textual.

Ildiko Juverdeanu

cvartet de salsa -

sub tălpile desculţe

nisip încă încins

Şi aici umanul şi faptul întreg sînt eliptice. Au rămas, într-o pauză de respiro, doar muzicanţii năduşiţi şi tălpile obosite. Nisipul însă mai păstrează discret, mărturisind-o doar tălpilor desculţe, fierbinţeala dansului.

clepsidra spartă -

sub tălpile desculţe

nisip încă încins

Minunată imagine. Clepsidra care adunase şi protejase timpul unei lumi aparte, mai delicate, mai vitale, mai fierbinţi s-a spart… şi nisipul, precum argintul viu dintr-un termometru, mai licăreşte scurtă vreme, înainte de a se pierde în timpul fără chip şi fără noimă.

Grigore Vlad

scrisori din Darfur -

sub tălpile desculţe

nisip încă încins

Primul vers poate fi citit, după cantitatea de informaţie pe care o poate mobiliza cititorul, în mai multe feluri. Pentru cel care nu ştie de conflictul din Darfur, numele locului pare doar unul exotic şi-şi poate închipui că e vorba doar de o corespondenţă erotică în urma unei idile petrecute poate pe o plajă îndepărtată. Nisipul de sub tălpi ar fi atunci cel pe care l-au călcat cei doi îndrăgostiţi.

Pentru cel care a auzit de războiul din Darfur, regiune deosebit de aridă din vestul Sudanului, nisipul este unul al deşertului la care se adaugă fierbinţeala nedorită a vremurilor – amprentă de neuitat în sufletul celui care primeşte scrisorile, poate un refugiat sfîşiat între dorul de locurile natale şi ororile pe care le-a trăit, la care se adaugă gîndul la suferinţa celor dragi rămaşi în zona de conflict. Tălpile desculţe capătă acum altă valoare: localnicii nu s-au dedulcit încă la portul încălţărilor, desculţ este o stare socială.

Nimic nu împiedică însă imaginaţia să mixeze realitatea politică şi socială cu vreo idilă petrecută între un activist din organizaţiile de ajutorare şi o localnică.

weekend în Vamă -

sub tălpile desculţe

nisip încă încins

Localizarea şi datarea evenimentului nu aduce o informaţie care să deschidă poemul spre sugestii alegorice. Ca şi seară pe ţărm, versul de la care am plecat, îi cam taie aripile.

Letitia Iubu

noapte cu lună
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Noaptea răcoroasă în opoziţie cu ziua incandescentă, luna cu soarele care a înfierbîntat nisipul. Singura legătură care poate fi explorată este aceea că dispoziţia reveriacă a lunii sensibilizează tălpile la amintirea vreunui eveniment incendiar diurn.

pescăruşi în larg
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Pescăruşii în larg ar putea fi un simbol al îndepărtării sau al dispersării unui eveniment incendiar pe care numai tălpile îl mai resimt.

Lavana

ploaie de stele -
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Opoziţia între nisip şi ploaia stelară pare a ne duce cu gîndul la o substituţie. Cu simbolistica sa morbidă, avalanşa de stele tinde să stingă nisipul care ne mai frige încă picioarele. Şi inima.

valuri de ceaţă -
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Peste ceea ce ne arde încă senzorial, acolo unde simţirea noastră este încă desculţă, se abat încet, încet valurile reci şi jilave ale uitării. Ceaţa îmbracă totul într-un giulgiu de uniformă nepăsare.

Ica Grig

o nimfă pe val -
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Se pare că nimfa şi-a luat tălpăşiţa şi ne-a lăsat doar cu nisipul încins sub tălpi. Să fie doar o amintirea arhetipală? Ne arde sub tălpi numai un dor mitic după poveşti amprentate în străfundul sufletului?

meduze-n tremor -
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Iată şi o rezonanţă: meduzele vibrează la unison cu nisipul încă încins. Tălpile înfierbîntate şi retina răcorită improvizează în contrapunct.

biologul de...noapte

căutându-i urma -
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

De data asta cineva scurmă după o urmă, dispărută şi ea ca şi fiinţa care a imprimat-o pentru scurtă vreme în nisipul mişcător. Să fie fierbinţeala nisipului singura rămăşiţă a unei zile bîntuite de năluciri de foc?

tributul mării -
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Prea încifrat pentru mine. Să fie marea biruită? Să fie silită la vreo contribuţie? În favoarea cui? Singurul gînd care mă ispiteşte este că tributul este înţeles mai curînd în sensul lui englezesc: oprindu-se o vreme să stingă înfocarea tălpilor, marea aduce un omagiu unui eveniment doar de ea ştiut. Şi de făptaşii implicaţi.

Grigore Chitul

tot mai departe -

sub tălpile desculţe

nisip încă încins

Tot mai departe este o evadare din ograda tuturor completărilor făcute de cei de pînă acum. Aş vrea să lămuresc mai întîi de ce formula găsită de Grigore Chitul mi se pare, ca şi multe altele de aceeaşi factură, o imagine. În primul rînd, pentru că este o expresie concentrată, aparţinînd vorbirii de zi cu zi, care se adresează mai curînd simţurilor decît gîndului. Sau, dacă preferaţi, unei gîndiri neconceptuale, care lucrează cu apropouri vectoriale. Un asemenea apropo surprinde intersecţia unor concepte precum continuitate, insistenţă, stăruinţă, perseverenţă dar şi depărtare, distanţare, deşi este o expresie cu referinţe strict concrete. În al doilea rînd, pentru că este o expresie familiară oricui, prietenoasă (friendly – la îndemînă). În al treilea rînd, pentru că este expresivă, plastică, simbolică.

Fiind atît de expresivă, imaginea vectorială poate face cel mai uşor trecerea alegorică către un univers al gîndirii în tîlcuri. Avem aici o parabolă a destinului: o străbatere, cu tălpile goale, a deşertului vieţii. Îndepărtarea de începuturi nu pare să fie lămuritoare, neaducînd niciun progres semnificativ în a înţelege de ce înaintezi sau măcar dacă o faci într-o direcţie dezirabilă, insistenţa nu dă roade. Nisipul nu poate fi îmblînzit.

crio (Cristina Oprea)

miros de stridii -
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Cu miros de stridii ne reîntoarcem în universul marin. Atmosfera este aceea a unei plimbări îndelungi de-a lungul ţărmului. Lucrurile şi senzaţiile evocate nu au ecou şi în alt orizont.

din nou la teme -
sub tălpile desculţe
nisip încă încins

Vacanţa s-a sfîrşit, dar nostalgia ei mai arde sub tălpile acum civilizat încălţate. Gîndul e încă desculţ. Nisipul liber al plajelor nu vrea să se disciplineze curgînd cuminte în clepsidre.  

        Concluzii:

• cele mai reuşite completări au fost cele care au schimbat macazul, au evocat o primă imagine divergentă, (aparent) fără legătură cu cea de a doua
• cele mai slabe cele care au avut doar imagini convergente, păstrîndu-se în interiorul aceluiaşi sens

Preferatele mele:

• cvartet de salsa al lui Ildiko Juverdeanu pentru eleganta elipsă a obiectului
• clepsidra spartă tot al lui Ildiko Juverdeanu pentru sugestia unui alt univers  temporal protejat
•  scrisori din Darfur al lui Grigore Vlad pentru modul decent şi discret de a plasa o aluzie socio-politică