vineri, 4 decembrie 2009

Haiku 48.5




Cîinele mai latră -
................................
lăbuţele



Versul original 47.5 luna şi o bufniţă



Poemul întreg este:


Pe coama casei
luna şi o bufniţă
la sfat de taină


Cornelia Atanasiu – (Luna în ţăndări)


(Anonim) doua vrabii gurese
(Anonim) doua ciocanitori

Manuela D. bufnita si stelele

(Anonim) in cuibul gol berzele-
(Anonim) sub clar de luna pisici

(Anonim) tot neamul gaitelor

(Radu Ignatescu) s-au strans toti porumbeii

(Mariko-san) vântul şi girueta

(Ioana Dinescu) Mos Craciun si renii
(Ioana Dinescu) vrabia si hogeacul
(
Doina) luna si cucuveaua
(
Doina) in horn- două bufniţe...
(
Doina) in beznă- doua mâţe...

(Karla) doi cocosi de tabla stau

(Mariko-san) motan aş vrea să fiu

(Anonim) cu motanul Mariko

(Mariko-san) nicicând cu-n anonim

(Anonim) picaturile ploii

Noaptea evocată de lună este, prin tăcerea ei misterioasă, partea cea mai potrivită a zilei pentru a sta de taină. Iar luna, crescută pînă la nivelul coamei, nu-şi putea găsi un interlocutor mai enigmatic decît buha. O pereche contrastantă: luna luminoasă, dezinvoltă şi blajină, bufniţa ghemuită-n sine şi îmbufnată. Ce pun oare la cale? Cu certitudine, nu vom şti niciodată.


Mai multe completări reiau ideea bufniţei în alte formule şi cu alte personaje: (Manuela D.) bufnita si stelele, (Mariko-san) vântul şi girueta, (Ioana Dinescu) vrabia si hogeacul, (Doina) luna si cucuveaua, (Doina) in horn - două bufniţe..., (Anonim) picaturile ploii.


În altele, sfatul, declarat de taină, se alterează şi se schimbă în ciorovăială sau miorlăială de mîţe în călduri: (Anonim) doua vrabii gurese, (Anonim) doua ciocanitori, (Anonim) sub clar de luna pisici, (Anonim) tot neamul gaitelor, (Radu Ignatescu) s-au strans toti porumbeii, (Doina) in beznă- doua mâţe..., (Mariko-san) motan aş vrea să fiu, (Anonim) cu motanul Mariko, (Mariko-san) nicicând cu-n anonim.


Popasul lui (Ioana Dinescu) Mos Craciun si renii, cît de pitoresc ar fi, nu pare unul suficient de tainic. Iar (Anonim) in cuibul gol berzele – cuibul ori e gol, ori e cu berze...





miercuri, 2 decembrie 2009

Desluşiri

Ioana Dinescu spunea...

P.S. Il rog pe sensei Corneliu sa incerce sa ne dea haiku-uri nepublicate pe net. Urmaresc acest fenomen de mai multa vreme: este suficient sa dam un "search" pe google cu cele doua versuri, ca sa apara haiku-ul complet, cu versul lipsa. O parte din completari preiau acest vers ca atare, sau il modifica neesential. Nu cred ca acesta este sensul acestui exercitiu....:).

Mariko-san spunea...

Ne daţi şi dumneavostră concediu fără plată?
În ceea ce mă priveşte, nu doresc nici o schimbare, nici alt format şi... NICI ALT MODERATOR!!
Faptul că poemele sunt luate spre completare din antologii care pot fi accesate on-line, are cel puţin un scop benefic cu impact de lungă durată: să citeşti antologia din "scoarţă-n scoarţă"

Mă bucur că cele două comentarii se contrazic. Mariko-san sesizează efectul, pe care l-am urmărit premeditat, de a trimite pe participanţi la sursă, de a-i determina să înveţe căile către surse şi, eventual, de a a le bătători, citind volumele deja existente în BRK. Cu puţina experienţă pe care am căpătat-o făcînd aceste încercări, am priceput că, mai ales dacă e vorba de persoane care abia se apropie de haiku, este mai mult decît recomandabil să-i trimiţi nu doar către locurile unde poti citi, dar să-i obligi să şi navigheze pe internet dobîndind deprinderi de căutători. Faptul că vor copia e un delict minor, tot vor cîştiga modalităţi de a folosi facilităţile internetului. Dacă se vor rezuma doar la atît, este treaba şi limita lor.

Ioana se situează, mai curînd contrariată, pe poziţia expertului vexat, dînd în vileag potlogăria. Dacă în primă instanţă, călătoria pe internet era fructuoasă, acum se dovedeşte doar o încurajare a imposturii. Aşa şi este, e poate o calitate a conaţionalilor, cînd nu trăiesc doar în dorul lelii, le place să-şi fure căciula.

Rămîn la părerea că a posta aici poeme deja publicate pe internet este benefic pentru semnalarea surselor. Bănuiesc că, după o scurtă perioadă de acomodare, cei care cred că păcălesc pe cineva, folosind aceste surse doar pentru a se împăuna pueril cu ceea ce n-au comis ei, vor înţelege că e mai bine să încerce să elaboreze propriile completări. Voi încerca însă să postez şi poeme care nu pot fi găsite pe internet care vor fi astfel o provocare egală pentru toţi... fiindcă , nu-i aşa, toţi sîntem români mai mult sau mai puţin oneşti.




Haiku 48.4




...............
a trecut deja
de portiţă



Versul original 47.4 ghemul bunicii



Iată şi poemul în întregime:


Pe sub zorele
mai iute ca pisica
ghemul bunicii


Cornelia Atanasiu – (Luna în ţăndări)


(Manuela D.) doar vantul serii

(manuela D.) un guster verde

(Radu Ignatescu) mingea de ping-pong
(Radu Ignatescu) ghemul bunicii

(Mariko-san) soarele din ciob

(Ioana Dinescu) salamandra
(Ioana Dinescu) soricarul
(Ioana Dinescu) Tom soricelul...:)
(
Doina) şarpele casei
(
Doina) nuca rostogol....

(Anonim) un greiere


Poemul creează un tablou, o scenă domestică, e adevărat parcă deja din alte vremuri, revolute. Bunica stă la umbră şi împleteşte un pulovăr cu mai multe gheme colorate în poală. Inevitabil, din cînd în cînd, cîte un ghem îi scapă pe jos şi se rostogoleşte repede, repede, urmărit de pisica brusc alertată, undeva unde doar ea îl poate ajunge. Dar, nefiind dresată să-l înapoieze, pisica îşi satisface doar plăcerea ludică şi sadică de a-l hărţui, înghesuindu-l şi mai mult pe sub zorele. E aici o comparaţie (repudiată de purişti) care face deliciul întregului poem. O scenă tihnită presărată cu mici pusee de alarmă.


Cine poate întrece pînă şi pisica (în spaţii mult prea înguste pentru fiinţele mai ponderale)?


Desigur obiectele care se rostogolesc la fel ca (Radu Ignatescu) ghemul bunicii: (Radu Ignatescu) mingea de ping-pong, (Doina) nuca rostogol...,


fiinţele mărunte care se tîrăsc, fugind speriate: (manuela D.) un guster verde, (Ioana Dinescu) salamandra, (Doina) şarpele casei,


şoriceii şi duşmanii lor: (Ioana Dinescu) Tom soricelul...:), (Ioana Dinescu) soricarul


insecte mărunte: (Anonim) un greiere


fiinţele fără de trup: (Manuela D.) doar vantul serii, (Mariko-san) soarele din ciob



marți, 1 decembrie 2009

Haiku 48.3




Serile de mai!
..........................
cin' să le rupă?



Versul original 47.3 Atinge soarele



Poemul întreg este:


Pe luciul apei
Atinge soarele
O libelulă

Tincuţa Horonceanu Bernevic – (RK iulie 2008)


(Doina) in vals lent peste valuri
(Doina) zbenguind printre stele..
(Doina) printre nuferii inchişi...
(Doina) atinge astrul zilei.

(Mariko san) în zori de zi se naşte
(Mariko san) dintr-o stea se naşte
(Mariko san) luna cu stelele şi

(Ioana Dinescu) acopera soarele
(Ioana Dinescu) umbreste-o clipa luna
(Ioana Dinescu) intre doua adancuri

(Manuela D) alunecand pe soare
(Manuela D) vamesul tariilor -
(Manuela D) captiva-ntre doua lumi -

(Anonim) intuneca lumina
(Anonim) crapii-n salturi mortale

(Radu Ignatescu) ies ochii pastravului
(Radu Ignatescu) imbra sparge linistea

(Karla) nufarul alb saruta
(Karla) umbră agatata de
(Karla) isi unduieste umbra

(Anonim) "nea Vasile", un fir si

(Anonim) ochii broscoiului pandind

Suprafaţa apei este locul geometric al unei certe separări a ceea ce e aerian de ceea ce e acvatic, dar, prin luciul ei, şi al unor miraculoase întîlniri şi paradoxale atingeri. Soarele coboară şi se aşează pe oglinda apei ca să poată fi atins de libelulă. Doar pe luciul apei se produce, fără nicio dificultate, contactul suprafiresc al cerescului cu terestrul, al efemerului cu eternul, al vieţii fragile cu uriaşul clocot de energie solară.


În acelaşi ton cu originalul, coborînd înaltul pe oglinda apei: (Doina) atinge astrul zilei, (Mariko san) dintr-o stea se naşte, (Mariko san) luna cu stelele şi, (Ioana Dinescu) acopera soarele, (Ioana Dinescu) umbreste-o clipa luna, (Ioana Dinescu) intre doua adancuri, (Manuela D) alunecand pe soare, (Manuela D) captiva-ntre doua lumi -.


Au rămas doar la suprafaţa apei: (Doina) in vals lent peste valuri, (Doina) printre nuferii inchişi..., (Mariko san) în zori de zi se naşte, (Anonim) crapii-n salturi mortale, (Radu Ignatescu) ies ochii pastravului, (Karla) nufarul alb saruta, (Karla) umbră agatata de, (Karla) isi unduieste umbra, (Anonim) "nea Vasile", un fir si, (Anonim) ochii broscoiului pandind.


Cu defecte de construcţie:
(Doina) zbenguind printre stele... (zbenguindu-se, pe româneşte), (Manuela D) vamesul tariilor – (o metaforă cam decorativă), (Anonim) intuneca lumina (cam mult pentru o fiinţă atît de delicată), (Radu Ignatescu) imbra sparge linistea (dacă e vorba de umbră nu prea văd cum şi nici nu leagă bine cu o libelulă).










luni, 30 noiembrie 2009

Haiku 48.2




Peron de gară -
bătrînul încearcă
....................



Versul original 47.2 Nopti de arşiţă



Primul vers este:


Nopti de arşiţă –
tot mai puţin univers
oglindit în iaz


Eduard Ţară – (RK iulie 2008)


(Doina) arşiţa verii-nopţii
(
Doina) cai la adăpat....
(
Doina) vară fără ploi....
(
Doina) însetată glia...

(Karla) pamantul crapat
(Karla) noaptea se stinge
(Karla) ultimul weekend

(Mariko-san) Cerul greu de nori-

(Ioana Dinescu) canicula -
(Ioana Dinescu) gunoi peste tot -
(Ioana Dinescu) defrisare -
(Ioana Dinescu) apus de soare -

(Anonim) Fantani secate

(Manuela D.) storuri de nuferi -

(Manuela D.) barci de agrement

(Radu Ignatescu) norii s-aduna -
(Radu Ignatescu) rasar zorile -

(Anonim) Innegurare-

Haiku-ul observă de multe ori lucrurile mai puţin învederate, cu o pondere aparent mai scăzută în economia lumii, mai delicate şi mai neînsemnate, cum ar fi umbrele, licăririle, oglindirile... În cazul de faţă, existau o grămadă de alte consecinţe ale secetei, unele îngrijorătoare, altele neplăcute, multe sărind de-a dreptul în ochi. Autorul a ales-o pe una care nu preocupă nicidecum pe toată lumea: se restrîng suprafeţele de oglindire. Este un lucru marginal şi totuşi el împuţinează o facilitate de o absolută şi nediscriminatorie generozitate: reflectarea. Şi afectează astfel întreg universul.


Ne putem lesne gîndi dacă nu cumva şi capacitatea şi amplitudinea de a reflecta a sufletelor noastre uscate şi secătuite nu trece cumva printr-un anotimp nefast, bîntuit de febra nesănătoasă a consumismului.


Cauza a fost notată cu promptitudine de: (Doina) arşiţa verii-nopţii, (Doina) vară fără ploi..., (Doina) însetată glia..., (Karla) pamantul crapat, (Ioana Dinescu) canicula –, (Anonim) Fantani secate.


Deviată spre manifest ecologist de: (Ioana Dinescu) gunoi peste tot -, (Ioana Dinescu) defrisare -.


Rezumată la momentele zilei sau la evenimente meteo: (Karla) noaptea se stinge (cum?), (Mariko-san) Cerul greu de nori-, (Ioana Dinescu) apus de soare -, (Radu Ignatescu) norii s-aduna -, (Radu Ignatescu) rasar zorile – (nu-i cumva invers?), (Anonim) Innegurare -.


Presupun că au fost gîndite aşa: (Doina) cai la adăpat... (prin tulburarea apei!), (Karla) ultimul weekend (n-am destulă imaginaţie), (Manuela D.) storuri de nuferi -, (Manuela D.) barci de agrement (ultimele două baraje şi paravane).







duminică, 29 noiembrie 2009

Haiku 48.1




Casă de vînzare -
................................
ca niciodată