Ultimul vers este:
urmărit,
licuriciul se ascunde
într-o rază de lună
Oshima Ryoiu (Zambete Zen de Henri Brunel)
luna nicaieri (Puiu)
sting felinarul (Puiu)
ce-o mai fi facut (Puiu)
dupa o stea (Henriette Berge)
s-a stins incă o stea. (anisoara)
sub ochiul lunii (Doru Emanuel)
în întuneric (ion untaru)
Poemul este clădit pe un paradox – licuriciul, fiinţă luminoasă, nu se poate ascunde decît în ată lumină complice. Întunericul în care se ascund celelalte fiinţe este tocmai cel care-l revelează. Alegerea de a se ascunde într-o rază firavă de lună este însă pe măsura fiinţei sale delicate.
Opţiunea lui Ion Untaru: în întuneric (ion untaru) este deci greşită. Henriette supralicitează şi, dîndu-i puteri fabuloaase, plasează licuriciul în basm, dupa o stea (Henriette Berge). Puiu se joacă de-a v-aţi ascunsea cu licuriciul, regăsindu-l în întuneric: sting felinarul (Puiu) şi suspectîndu-l de ce-o mai fi facut (Puiu), crede că ar fi furat luna: luna nicaieri (Puiu).
Complice licuriciului, anişoara este profund afectată de jocul lui amăgitor: s-a stins incă o stea. (anisoara)
